Incidentul a avut loc în noapte de sâmbătă spre duminică când o dronă kamikaze, aproape sigur de tip Shahed, care are capacitatea să transporte o cantitate uriașă de explozibil, între 25 și 90 kilograme în funcție de model, a fost intrat 30 de kilometri în teritoriul României. Drona a fost atent monitorizată pe timpul zborului de două avioane de luptă F-16 românești care au rămas în aer o oră și trei sferturi, de la 2:25 la 4:08, în noapte dinspre sâmbătă spre duminică.
Însă drona nu a fost angajată de F-urile românești, ci doar monitorizată. Ieri Ministerul Apărării (MApN) a anunțat că au fist identificate fragente de dronă rusă în Periprava, județul Tulcea iar căutările continuă. Nu știm dacă vorbim de aceeași dronă sau o alta doborâtă de ucraineni. În ultimul an au fost identificate mai multe componente de drone rusești căzute pe teritoriul României, dar e prima oară când se confirmă că o dronă a pătruns atât de adânc în spațiul aerian al României.
Opoziția prin partidul USR l-a invitat azi pe ministrul Apărării Angel Tîlvăr pe data de 8 octombrie la „ora Guvernului”, pentru a clarifica situația, menționând că „la 210 zile de la solicitarea publică a şefului Statului Major al Apărării de a modifica legislaţia pentru ca militarii români să poată doborî dronele care intră în spaţiul aerian al României, Ministerul Apărării nu a venit cu nicio propunere de modificare legislativă”.
De ce nu pot doborî avioanele F-16 ale României drone rusești? Nu suntem singurii care ne aflăm în această situație
Avioane F-16 Fighting Falcon aflate în dotarea Forțelor Aeriene Române. Sursă foto: MApN
Răspunsul e bineînțeles legislația. Legislația în vigoare e atât de veche și de ambiguă încât nu permite acest lucru deși aeronavele au desigur capacitatea tehnică să o facă.
În acest sens amintim că ieri Nicolae Ciucă, președintele Senatului, a cerut modificarea legislației în așa fel încât ea să permită inclusiv angajarea dronelor și rachetelor rusești pe teritoriul Ucrainei, dacă acestea zboară spre direcția României.
Problema e că drona nu e tratată ca un aparat de zbor. Iar în acest sens trebuie modificate patru legi.
Există o lege adoptată de Camera Deputaților și promulgată în 2023, dar e ambiguă căci se referă la faptul că „personalul Ministerului Apărării Naționale poate face uz de armă și poate folosi dispozitivele militare din dotare, după caz, împotriva dronelor și a echipamentelor radioelectrice utilizate pentru comiterea unui act ostil”.
Cu alte cuvinte trebuie să existe certitudinea că drona comite un act ostil pe teritoriul României și, mai mult, reglementarea privind doborârea UAV-urilor visează momentul când acestea survolează baze militare.
Ce e cert e că pentru a putea fi doborâte dronele legislația trebuie reglementată și schimbată.
Legea care reglementează modul în care sunt angajate aeronavele datează dinainte de momentul aderării noastre la UE și e preluată universal de aliați în special după 11 septembrie 2001, atacul terorist împotriva Turnurilor Gemene din New York. Dronele nu sunt introduse în cadrul respectiv legislativ, la momentul respectiv neexistând vreo perspectivă privind o asemenea amploare a utilizării dronelor în conflicte.
E vorba așadar de Legea nr. 461/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 257/2001 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.684 din 29 iulie 2005.
Articolul 13 din Lege precizează: (1) Focul de nimicire împotriva aeronavei care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României se execută de aeronavele interceptoare numai dacă măsurile prevăzute la art. 8 lit. a)-d) nu au avut ca rezultat intrarea în legalitate a aeronavei respective sau în cazul în care aceasta ripostează, prin manevre agresive sau cu foc, la instrucţiunile, dispoziţiile şi semnalele transmise.
Adică doar după stabilirea de la sol a poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia și executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare.
Rămâne de văzut dacă cadrul legislativ pentru angajarea dronelor, nu doar a aeronavelor, va fi schimbat de actualul Parlament, sau de următorul în contextul în care alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 1 decembrie.
Polonia are și ea probleme cu legislația privind doborârea dronelor și rachetelor
Imagine ilustrativă. F-16 al Poloniei / Foto: P. Gubernat (forțele armate poloneze)
Despre situația similară din Polonia publicația noastră a scris încă de săptămâna trecută când DefenseRomania a avut discuții la Varșovia despre situația de securitate din regiune cu oficiali ai Biroului de Securitate Naţională a Președinției Poloniei și MAE polonez.
Deși polonezii ridică des și ei avioane F-16 când se apropie rachete rusești, oficialii din Varșovia au transmis că situația e destul de complicată din punct de vedere legislativ, pe timp de pace.
Astfel, potrivit legii poloneze, pe timp de pace, pilotul de vânătoare al aeronavei poloneze, trebuie să aibă contact vizual cu ținta înainte de a o angaja. Cu alte cuvinte nu poate lovi ținta pe care o „vede” pe radar până nu o vede și fizic. Fie că vorbim de o rachetă sau o dronă. Asta pentru că el trebuie să se asigure că nu e o țintă greșită, precum, spre exemplu, un elicopter ucrainean sau un alt tip de tehnică. Iar în contextul în care dronele sau rachete rusești intră pentru o perioadă foarte scurtă de timp în spațiul aerian al Poloniei, ele sunt aproape imposibil de angajat în momentul actual.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
