Primul proiect de lege se referă la controlul spațiului aerian național și protejarea de dronele rusești care survolează spațiul aerian al României.
De asemenea, Guvernul a aprobat un proiect de lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român. Acesta urmărește crearea cadrului juridic care să permită desfășurarea unor misiuni și operații pe teritoriul statului nostru.
Cele două proiecte de lege, adoptate pe 13 decembrie, vor fi transmise spre dezbatere și adoptare Parlamentului.
Au urmat dezinformările - Cum funcționează ecosistemul propagandei ruse
Unele publicații au promovat o serie de informații false referitoare la aceste două proiecte de lege.
Mai exact, aceste publicații sugerează că astfel de decizii ar putea trage România în conflicte internaționale, precum un război cu Rusia, iar autoritățile române ”cedează spațiul aerian, comanda Armatei la NATO”. ”Suveranitatea este cedată, iar Armata va fi controlată de străini”, mai arată alte dezinformări similare.
”Suveica informațională”
Ecosistemul propagandei ruse în Europa este un sistem complex și stratificat. Acesta include o rețea vastă de publicații și influenceri și e conceput pentru a răspândi narațiuni favorabile intereselor Kremlinului.
Spre exemplu, canale oficiale precum RT (Russia Today) sau Sputnik publică știri și analize, iar publicații-satelit precum Geopolitika, Pravda sau alte variante, le reîmpachetează pentru un public local.
O altă tehnică este ca acești ”sateliți” să-și preia între ei informațiile.
De data aceasta, vizată este chiar România și iată cum:
Un articol publicat de o publicație din România este preluat cu un titlu similar de cel puțin unul dintre sateliții propagandei ruse, site-ul croat Geopolitika titrând: ”România a adoptat o lege conform căreia controlul armatei sale trece în mâinile unor puteri străine”.
MApN: O astfel de interpretare este falsă!
MApN atrage atenția asupra acestor noi încercări de manipulare, prin care care se vehiculează că proiectele de lege ar însemna un act de trădare a intereselor naționale.
”O astfel de interpretare este falsă!”, se arată în mesajul ministerului.
”Spațiul aerian al țărilor NATO este gestionat într-o formă integrată, pentru utilizarea cât mai eficientă a capabilităților defensive aflate permanent la datorie. Aceste măsuri nu diminuează în niciun fel suveranitatea țărilor membre asupra propriilor spații aeriene”.
MApN reamintește că Forțele Aeriene Române au dislocat de două ori aeronave de luptă și personal în alte state NATO. Misiunea acestor detașamente, dislocate prin rotație de forțe aeriene ale membrilor NATO, este de apărare a spațiului aerian al Țărilor Baltice și nu afectează suveranitatea acestor țări.
Prima misiune a fost la Baza Aeriană Šiauliai, Lituania – în 2007, cu patru aeronave MiG -21 LanceR și 67 de militari.
A doua misiune de acest tip s-a realizat în 2023, cu patru F-16 și 100 de militari, pentru executarea unor misiuni de poliție aeriană sub comandă NATO în spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei și Estoniei.
În mod similar, în România, aliații din NATO dislocă prin rotație detașamente de forțe aeriene – cu aeronave de luptă și tehnică de apărare aeriană sau de radiolocație, pentru executarea unor misiuni de poliție aeriană extinsă sub comandă NATO, care suplimentează misiunile de poliție aeriană executate de Forțele Aeriene Române, sub comandă națională.
În prezent, în Baza 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu acționează un detașament spaniol, format din aproximativ 150 de militari (piloți și personal tehnic) și opt aeronave F-18 Hornet. Misiunile acestui detașament vizează întărirea capacității de reacție în orice situație în care s-ar putea manifesta o amenințare la integritatea spațiului aerian comun al Alianței. Ministerul mai precizează că misiunile spaniolilor se execută pe baza unei proceduri NATO, care este aplicată pe întregul teritoriu NATO și nu afectează exercitarea suveranității fiecăreia dintre țările NATO.
În România, dislocarea de detașamente de forțe aeriene aliate a fost decisă în 2014, la Summit-ul din Țara Galilor, în urma acțiunilor agresive ale Federației Ruse în Ucraina – soldate cu anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
