Ajungere ala Odesa nu e o noutate și face parte din conceptul Novorssia care leagă Donbasul de Odesa, Gurile Dunării și face joncțiunea cu Transnistria.
După eșecul executării planului privind desantul la Odesa care s-a sfârșit tragic pentru ruși cu nave de desant scufundate de ucraineni, Rusia s-a axat pe consolidarea unui culoar terestru între Donbas și Crimeea și anexarea celor patru regiuni ucrainene Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie.
Însă nu e niciun secret că obiectivul militar rămâne de a rupe Ucraina de nordul Mării Negre și a ocupa întreg litoralul ucrainean, de la Odesa la Gurile Dunării. Un asemenea scenariu ar corobora cu căderea Ucrainei întrucât regiunea e, la propriu, plămânul economic al Ucrainei. Atât cât mai respiră acesta.
Deși azi Odesa e o fortăreață și pare greu de realizat o altă operațiune de desant maritim, nimeni nu crede că Moscova a renunțat la acest obiectiv.
Cum ar reacționa România dacă fregate ruse ar intra în apele maritime câștigate în procesul cu Ucraina?
Marina Federației Ruse. Foto: Ministerul Apărării din Rusia
Generalul-locotenent (r.) Cătălin Tomescu, fostul șef al Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est al NATO de la Sibiu, în cadrul ultimei ediții a podcastului Obiectiv EuroAtlantic de la DefenseRomania, atrage atenția că Rusia nu a renunțat la Odesa și se întreabă ironic dacă în viitor ocupantul va ajunge la Gurile Dunării Occidentul va privi și va condamna în continuare acțiunile militare ruse?
Însă situația e cât se poate de serioasă căci, amintește generalul român, dacă acest scenariu horror va fi implementat, Rusia va considera nulă decizia Curții de Justiție de la Haga din 2009 prin care România câștiga într-un proces istoric cu Ucraina peste 9.700 km2 de spațiu maritim, platou continental și zonă economică exclusivă în Marea Neagră, cu nenumărate resurse naturale.
Cu alte cuvinte rușii ar considera teritoriul respectiv ca fiind rus și ar începe ei să extragă zăcămintele naturale. Ce ar face România dacă în zona sa economică exclusivă ar apărea fregate rusești?
„Odesa e în continuare un obiectiv chiar dacă nu le-a ieșit în februarie 2022. Cu siguranță că și-ar dori să ajungă la Odesa și Gurile Dunării. Strategic ar controla și nordul Mării Negre și Crimeea. Bineînțeles că societatea occidentală va condamna, nu va fi de acord și nu va recunoaște teritoriul ocupat.
Dar ajunși deja acolo rușii vor trage linie și vor spune de acum acelea sunt apele lor teritoriale. Vor veni cu nave de extras gaze sau petrol, cu două fregate, în zona economică exclusivă a României. Cum vom reacționa noi? Le vom spune că ne-am câștigat dreptul la aceste parcele în procesul cu Ucraina? Nu vor recunoaște o asemenea decizie”, a precizat generalul (r.) Tomescu.
Iată un motiv principal ce ține nu doar de factorul economic, dar și de frontierele maritime ale României, pentru care Ucraina trebuie să reziste în războiul declanșat de Federația Rusă.
Podcastul complet Obiectiv EuroAtlantic în care gen. (r.) Tomescu analizează situația internațională și face o radiografie a Armatei României
Procesul istoric dintre România și Ucraina. Ce a câștiga România într-un exemplu clar de rezolvare pașnică a disputelor teritoriale prin mijloace juridice internaționale
Insula Șerpilor. Sursă foto: Statul Major al Forțelor Armate din Ucraina
Procesul României cu Ucraina, cunoscut oficial ca „Cazul Delimitării Maritime în Marea Neagră (România vs. Ucraina)”, a fost o dispută între cele două țări referitoare la delimitarea spațiilor maritime din jurul Insulei Șerpilor în Marea Neagră. Aceasta a fost una dintre cele mai importante cauze în care România a fost implicată pe scena internațională.
Decizia în favoarea României a fost luată pe 3 februarie 2009 de Curtea de Justiție de la Haga. Delegația României, formată din 20 de experți, a fost condusă de diplomatul Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe.
Disputa a apărut în anii 1990, după prăbușirea Uniunii Sovietice, când Ucraina a devenit stat independent și a preluat controlul asupra Insulei Șerpilor, un teritoriu mic, dar strategic, aflat la aproximativ 45 de kilometri de coasta României. România și Ucraina au avut puncte de vedere diferite privind delimitarea platformei continentale și a zonelor economice exclusive în Marea Neagră.
În 3 februarie 2009, CIJ a emis o decizie favorabilă României. Curtea a stabilit o nouă linie de delimitare maritimă, care a acordat României aproximativ 80% din suprafața disputată, adică aproximativ 9.700 km² dintr-o zonă bogată în resurse naturale, inclusiv posibile rezerve de gaze naturale și petrol.
Decizia a fost un succes major pentru România, care a obținut acces la resurse importante din Marea Neagră. Totodată, acest caz a fost un exemplu de rezolvare pașnică a disputelor teritoriale prin mijloace juridice internaționale.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
