Toate acestea au fost rememorate de general-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), la vremea respectivă comandantul Brigăzii Multinaționale de Sud-Est.
Într-un interviu acordat DefenseRomania, la finalul lunii ianuarie, cu puțin timp înainte de decizia SUA de a disloca temporar aproximativ 1.000 de soldați și blindate Stryker în țara noastră, ca urmare a crizei din Est generată de acțiunile agresive ale Federației Ruse, președintele AORR a povestit cum România a ratat o brigadă permanentă de Abrams pe la mijlocul anilor 2000.
„Eu am fost prins direct în procesul de recunoaștere al americanilor când eram comandantul Brigăzii Multinaționale de Sud-Est. Atunci, după un proces de analiză care a avut loc între 2003 și 2006, generalii americani au propus un Task Force East în zona Dobrogei - parte română și americană - care însemna dislocarea unei brigăzi permanente în sistem rotațional care putea fi de tancuri Abrams și vehicule Bradley sau de blindate Stryker”, își amintește generalul Virgil Bălăceanu.
„Gândiți-vă ce forță de descurajare ar fi în România prezența unei brigăzi americane, însemnând aproximativ 5.000 de oameni cu echipamente militare”, a mai precizat acesta.
De ce nu s-a concretizat propunerea generalilor americani de a constitui o brigadă permanentă de Abrams în România. Decizia, una politică
M1 Abrams, în timpul unui transport aerian. Sursă foto: US Air Force
Președintele AORR a continuat și, întrebat de ce nu s-a concretizat propunerea generalilor americani, a mărturisit că decizia a fost una politică, dar a ținut de Washington, nu de București. Se întâmpla înainte de invadarea Georgiei de către Rusia și apoi de invadarea Ucrainei și anexarea ilegală a Crimeei.
Generalul Bălăceanu consideră însă că România ar putea relua discuțiile întrucât există deja documentație și analiză din partea US Army în această chestiune.
„A fost o decizie politică americană. În 2006 nu se întâmplase nimic în Georgia. SUA nu au fost alertate nici după 2008 (n.a. - invazia Rusiei în Georgia), cum nu a fost nici NATO, abia după martie 2014 (n.r. - anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă) s-a întâmplat.
Ar trebui făcute demersuri din partea României pentru o analiză pentru ceea ce au propus și gândit generalii americani la momentul respectiv, având o viziune bună asupra securizării zonei, repet, era 2006, înainte de invazia Georgiei (2008) și invazia Crimeei (2014).
Deci există documentație, există analize, chiar la nivelul Departamentului Apărării din SUA care să ne fie favorabile nouă”, a conchis generalul Bălăceanu care a amintit în acest sens că există și precedente privind constituirea unor asemenea grupuri, dând exemplul Poloniei și statelor baltice”, a conchis președintele AORR.
În aceste zile vor ajunge treptat aproximativ 1.000 de soldați americani în România, redislocați din Germania, în contextul crizei generată de acțiunile Federației Ruse în Estul Europei. Misiunea se numește Task Force (TF) Cougar iar la aceasta vor participa militari SUA ai Batalionului 2 (2nd Squadron) / Regimentul 2 Cavalerie, care vor acționa cu transportoare blindate Stryker, la care se vor adăuga militari cu alte specialități din cadrul batalioanelor regimentului (artilerie, geniu, structuri de sprijin etc).
Tot în acest context americanii au trimis și o escadrilă de F-16 Fighting Falcon în țara noastră.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
