Publicitate
Președintele Constantinescu a citat din cartea de memorii a regretatei Madeleine Albright, fost secretar de stat american la vremea respectivă.
„Decizia de a se opune Moscovei valida strategia noastră de extindere a NATO, demonstra rolul important pe care statele central europene îl puteam juca în consolidarea securității internaționale și a calmat o criză ceea ce ar fi putut cauza ceea ce nici Războiul Rece nu reușise: Lupte directe între trupele NATO și cele ruse” - Madeleine Albright.
Și, subliniază Emil Constantinescu, agresiunea fără precedent asupra Ucrainei e trebuie să dea de gândit.
Cred că în acest moment, după tot ce s-a întâmplat cu Ucraina, poate și cei care nu înțeleg prea mult din istorie și din ceea ce se întâmplă, au înțeles în cele din urmă că Parteneriatul Strategic era mai important chiar decât NATO.
Fostul șef al statului român a vorbit despre ceea ce „a însemnat decizia pe care am luat-o și a dus-o la îndeplinire generalul Degeratu, aceea de a comunica președintelui Elțîn, șefului Statului Major al Armatei ruse și ministrului de Externe rus, că am hotărât în calitate de președinte și comandant al Armatei, să anulez autorizația de survol a trupelor ruse care transportau armament, tancuri și muniție în Kosovo”.
„O parte a trupelor rusești aflate în Serbia ocupase acel aeroport și amenința înțelegerea care fusese făcută între SUA și Rusia, cu coridor de transport prin România”, arată Constantinescu.
Cum a blocat România survolul rus în 1997. Constantinescu: Eram sigur că Elțîn nu va risca un război cu SUA. Madeleine Albright: Decizia României, „un act de curaj”
Emil Constantinescu, la vremea respectivă președintele României, alături de Bill Clinton, la vremea respectivă președintele Statelor Unite ale Americii. Foto din timpul vizitei din 1997 a liderului american la București
Președintele Constantinescu a povestit o decizie mai puțin cunoscută, pe care nu a făcut-o publică mulți ani: Modul în care a anulat survolul deasupra României a avioanelor rusești care transportau armament în Kosovo.
„Generalul Degeratu, care în acel moment era șeful Statului Major al Armatei, a avut acest merit de a negocia, de a transmite și de fi alături de atașatul militar al SUA în acele momente dificile.
În autorizarea de survol se prevăzuse că dacă vor fi în același timp două avioane (n.r. - rusești) în spațiul aerian românesc, iar primul va intra înainte ca celălalt să iasă, autorizația poate fi anulată. În momentul în care generatul Degeratul mi-a spus că a intrat un al doilea avion (n.r. - rusesc) în spațiul României iar primul nu a părăsit spațiul, am ordonat să se trimită către președintele Elțîn înștiințarea de anulare a survolului. Am ordonat apoi ca avionul care mai era în țară să fie însoțit de două avioane de vânătoare românești de la Bacău până la Craiova, iar mai apoi de aici până la ieșirea din țară.
Am luat decizia aceasta (n.r. - de a anula survolul rus deasupra României) pe care nu am făcut-o publică nici atunci, nici după. Dar am luat-o pentru că eram sigur că ea va ajunge la președintele Elțîn iar acesta nu va risca un conflict armat direct cu SUA. Așa s-a și întâmplat. Dar în acel moment conducerea Rusiei a înțeles ceea ce românii nu înțeleseseră, cum nu înțeleg unii nici azi: parteneriatul cu SUA era mai important în acel moment decât NATO”, a precizat Emil Constantinescu.
Madeleine Albright a numit decizia luată de România în 1997, în cartea sa de memorii, „un act de curaj”.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
