Faptul că Vladimir Putin consideră prăbușirea URSS cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut nu e niciun secret. A spus-o încă din 2008 în timpul Summitului NATO de la București. În fond, un fost agent KGB crescut în spiritul Războiului Rece nu poate avea decât aceleași reflexe chiar și la 69 de ani.
Dar lumea pe care o visează reîntoarsă a murit, indiferent cât de mult se chinuie Vladimir Putin să o readucă la viață. Actorii s-au schimbat, la fel cum au făcut-o din punct de vedere politic, economic sau militar marile puteri.
Prima „descălecare” a lui Putin la Kremlin a lăsat impresia unui lider dornic nu să devină partener al Occidentului, dar măcar să coopereze cu el. A doua „sosire”, după 2012 ne-a arătat adevărata față a liderului rus, ura față de Occident dusă până la paroxism, dar și intențiile sale imperialiste și expansioniste.
Vladimir Putin nu se schimbase, el era același. Rusia însă nu era suficient de puternică în anii 2000, după prăbușirea URSS-ului. Îmbătat de campania militară din Georgia (2008), de anexarea ilegală a Crimeei (martie 2014) - anexare pregătită intens propagandistic - și de starea de dolce far niente a Occidentului și probabil mințit că pe 24 februarie 2022 va fi o „plimbare prin parc” iar în câteva zile armata roșie triumfalistă va schimba regimul politic din Kiev, Vladimir Putin a calculat greșit forța Federației Ruse.
În lumea acesta e un principiu cât se poate de clar: Nu a existat, nu există și nu va exista niciodată o mare forță militară, fără o economie cel puțin la fel de puternică. Iar la acest aspect Federația Rusă e la ani lumină de SUA și de China.
Cu dinții cariați Rusia amenință că mușcă din Europa
Săptămâna aceasta a trecut în neființă Vladimir Jirinovski, liderul partidului ultranaționalist Liberal Democrat și vicepreședinte al Dumei de Stat între 2001 și 2011, la funeraliile căruia a participat azi și Vladimir Putin.
Am amintit de Jirinovski pentru că, pe lângă declarațiile războinice și extremiste pe care le-a făcut de-a lungul timpului, Jirinovski vorbea în 2015, la un post rus de televiziune, despre „desființarea NATO” în cazul în care Rusia își va „arăta colții”.
„Șoigu (ministrul rus al Apărării) trebuie doar să-și îndrepte forțele nucleare către Berlin, către Bruxelles, către Londra, către Washington. Va fi deci război? Nicidecum - ni se va spune: n-o faceți, suntem de acord cu voi, ne retragem. Vor să trăiască (...) Europenii trăiesc în lux, nu fac decât să se distreze. Nu vor să meargă la război.
Moscova trebuie doar să-și arate colții și ei vor dizolva NATO. E de ajuns să le zicem: dacă nu lichidați NATO în douăzeci și patru de ore, vom bombarda capitalele statelor membre. Și ei vor executa pentru a putea continua să trăiască și să se distreze” - Vladimir Jirinovski, fragment din cartea semnată de Francoise Thom - „Putin și putinismul”, Humanitas, 2018.
Nu am niciun dubiu că același crez l-a guvernat și pe Vladimir Putin, dar s-a dovedit a fi un nou calcul greșit.
Jirinovski a trăit totuși suficient cât să vadă cum „glorioasa” armată rusă, capabilă să desființeze NATO - cea mai puternică alianță militară din istorie - doar arătându-și colții, gâfâie în Ucraina.
Cum „a doua armată a lumii” nu a reușit nici la 40 de zile de asediu total să cucerească Mariupolul, oraș pe care l-a bombardat atât de brutal încât aproape că l-a ras de pe fața pământului, săvârșind crime de război fără precedent în Europa după 1945 încoace.
Crime de război și masacre - aceeași armată roșie
Pentru că e în mentalitatea militară a Rusiei bombardarea obiectivelor civile cu scopul cinic de a nu angrena forțele militare în luptă și a limita pierderile. Exact același lucru s-a întâmplat la Groznîi în 1999 (al doilea război ruso-cecen), cât și la Alep în Siria în aprilie 2016, două orașe pe care Federația Rusă, tot sub conducerea lui Putin, le-a pus la pământ.
Masacrele însă de la Bucea și cel de azi din gara Kramatorsk, și modul în care au fost săvârșite, nu pot fi însă iertate niciodată. Ele au șocat prin modul în care au fost generate aceste crime, sute de bărbați ucraineni fiind găsiți executați, mulți împușcați în ceafă și cu mâinile legate la spate, în imagini ce amintesc mai degrabă de macabrele comandamente Einsatzgruppen în Europa de Est după invadarea URSS-ului.
Desigur, Curtea Internațională Penală va trebui să se pronunțe asupra vinovăției Federației Ruse, dar Liz Throssell, purtător de cuvânt al Comisiei pentru Drepturile Omului din cadrul ONU spune cu subiect și predicat, că în urma datelor analizate de specialiști, populația civilă a fost țintită în mod deliberat. New York Times a demontat pe de altă parte poziția Moscovei care acuză că trupurile neînsuflețite de la Bucea au fost „plantate” de ucraineni după retragerea rusă, publicând imagini din satelit în care se puteau observa cadavre pe străzi, încă de când micuțul orășel se afla sub ocupația trupelor invadatoare ruse.
Dacă din punct de vedere militar mitul invincibilității glorioasei armate roșii s-a prăbușit în Ucraina, doar teribilele masacre și bombardamente asupra populației civile ne mai amintesc de armata roșie de altă dată și de episoadele Katyn (1940), insurecția din Varșovia (1944) când rușii au așteptat deliberat ca orașul să fie distrus complet de naziști și abia apoi au intrat, ori atrocitățile comise pe teritoriul Germaniei asupra populației civile, în drumul lor către Berlin.
În 2022, cu dinții cariați, armata roșie nu mușcă din Europa așa cum și-ar fi dorit Jirinovski, ci masacrează Ucraina.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
