Ordinea mondială, nu în sensul ocult al expresiei, se reașează iar pivotarea Americii către Asia este o realitate inevitabilă.
Azi rolul Europei în Războiul Rece, ca punct central al strategiei globale a SUA, e luat de Indo-Pacific.
Nominalizările în funcții cheie în noua administrație Donald Trump 2.0, pe lângă caracterul loialist, vizează contracararea influenței Chinei la nivel mondial. Toți cei care vin din urmă, noua generație Mar-a-Lago, împărtășesc viziunea celui de-al 45-lea și 47-lea președinte al SUA în ceea ce privește ascensiunea Chinei.
Numirea lui Marco Rubio în funcția de secretar de stat a ridicat sprâncene în Europa. Rubio, la origine cubanez și un luptător înverșunat împotriva dictaturilor din America Latină, va avea - printre altele - misiunea de a limita sau bloca prezența masivă a Chinei în America Latină, un fapt de neconceput acum 20 de ani.
China, nicidecum Rusia, este azi singura țară din lume care are capacitatea de a contesta prima poziție a SUA și rolul ei dominant. Și a contesta așa-zisa „Pax Americana”, de care inclusiv România a beneficiat atât de mult - ordinea globală și mecanismele de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial bazate pe influența politică, economică și militară a SUA.
Și nu doar că are capacitatea să o facă, dar China a și anunțat deschis această contestare ca obiectiv.
Mutarea centrului de greutate geopolitic și intrarea în ceea ce unii numesc „secolul Asiei” nu înseamnă că America părăsește Europa, dar semnalează clar că Europa trebuie să-și regândească rolul și să accepte că privilegiul de a fi primadonă în politica externă americană nu mai este valabil.
SUA își recalibrează prioritățile, iar Europa trebuie să se adapteze în consecință.
Iar realitatea azi, că ne place sau nu, este că în contextul actual, chiar și prezența unui singur militar american la baza Mihail Kogălniceanu din Constanța are o valoare geopolitică mai mare decât un întreg grup de luptă NATO format și condus de state membre ale Uniunii Europene. Lucru care subliniază o situație dureroasă pentru Europa: Incapacitatea de a-și asigura singură propria securitate. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a scos din nou în evidență dependența profundă a Europei de SUA pentru protecție și stabilitate.
Europa plătește azi starea de dolce far niente în care a adormit după „sfârșitul istoriei”. Și, desigur, lipsa unui leadership european puternic pe o singură voce care să o facă la nivel global nu doar un jucător economic, ci și geopolitic.
Europa unor lideri precum Margaret Thatcher, Francois Mitterrand sau Helmut Kohl pare departe azi.
Un tren pe care Europa nu are voie să-l piardă
Schimbările din politica americană nu sunt doar o realitate, ci și o oportunitate pentru Europa. Direcția pe care o ia SUA e un tren strategic pe care Europa nu își permite să-l piardă. Dacă o face, riscă să rămână irelevantă într-o lume multipolară, iar relațiile SUA cu statele europene vor deveni strict bilaterale, ocolind structurile comunitare ale Uniunii Europene.
Aceasta este o provocare majoră pentru UE, care deja a picat mult prea multe teste.
Un prim pas spre adaptare la schimbare pentru Europa ar fi mai puțină abordare excesiv ideologică. Și mai mult pragmatism și realpolitik care să ducă la un cadru european coerent. O redescoperire a Europei a valorilor care i-au pus bazele.
Riscul este ca peste patru ani bătrânul continent să fie încă în aceeași situație – așteptând în gară un tren care de data asta nu va mai veni.
Europa nu mai are luxul de a amâna deciziile dificile. Lumea se schimbă, iar dacă UE nu reușește să țină pasul, riscă să devină un spectator într-un joc geopolitic dominat de alții.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
