Comitetul a adoptat un proiect de 2,73 miliarde USD destinat consolidării capacității de îndeplinire a misiunii avioanelor F-15K, în perioada 2024-2034. Proiectul include înlocuirea vechiului sistem radar de pe F-15K cu un radar avansat de tipul AESA (Active Electronically Scanned Array - antenă cu scanare electronică activă) și instalarea de echipamente electronice de război integrate, inclusiv a unui computer de rulare a misiunii actualizat.
Decizia vine în contextul în care Seulul a decis să crească anual cheltuielile militare. Astfel, în următorii 5 ani, bugetul apărării va fi de aproximativ 261 de miliarde de dolari.
Se presupune că modernizarea F-15K al Forțelor Aeriene din Republica Coreea va fi similară cu configurația „Japanese Super Interceptor” (JSI) Mitsubishi F-15J al Forțelor Aeriene de Autoapărare ale Japoniei.
JSI utilizează radare AESA APG-82(v)1, computere cu sistem de misiune Advanced Display Core Processor II și sistemul pasiv de avertizare AN/ALQ-250 EPAWSS produs de BAE Systems. De altfel, configurația este asemănătoare cu cea a F-15EX care se bazează pe variantele ''avansate'' ale lui F-15 realizate pentru Qatar (F-15QA - Qatar Advanced) și Arabia Saudită (F-15SA - Saudi Advanced). Modernizările de mai sus nu sunt prezente pe flota de avioane F-15C/D a SUA.
F-15K Slam Eagle, operat de Forțele Aeriene ale Republicii Coreea (ROKAF), este un derivat al F-15E. Mai multe componente majore au fost externalizate către companii sud-coreene în cadrul unui acord de compensare, Coreea de Sud devenind astfel responsabilă pentru 40% din producție și 25% din asamblare.
Fuzelajul și aripile sunt furnizate de Korea Aerospace Industries, dispozitivul de comandă al zborului de la Hanwha Corporation, dispozitivul de bruiaj electronic și receptorul de avertizare radar de la Samsung Thales, afișajul de pe cască, sistemul de comunicații și radarul de la LIG Nex1, iar motoarele produse de Samsung Techwin sub licență, după care asamblarea finală se efectuează în SUA la facilitatea Boeing din St.Louis.
De asemenea, comitetul a dat undă verde unui proiect de aproximativ un miliard de dolari pentru achiziționarea de aeronave de realimentare în aer de fabricație străină, în perioada 2024-2029.
Autoritățile din Coreea de Sud nu au dezvăluit câte avioane-cisternă vor fi importate, dar este vorba probabil de două aeronave. Candidații potențiali pentru program sunt KC-46 de la Boeing și A-330 MRTT de la Airbus.
Coreea de Sud operează în prezent patru aeronave Airbus A-330 MRTT (pe care le-a denumit KC-330 Cygnus) pentru a permite ROKAF să acționeze în zone îndepărtate, cum ar fi Dokdo, Ieodo și linia Pyongyang-Wonsan, precum și pentru a crește capacitatea ROKAF de a participa la operații internaționale în afara țării.
Seulul are planuri mari
Printre planurile de modernizare şi consolidare a capacităţilor, proiectul menţionează necesitatea de a avea mai multe submarine de dimensiuni medii capabile să lanseze rachete balistice sau mai multe avioane de luptă stealth pentru a consolida aşa-numitul "sistem pe trei axe" pe care Coreea de Sud îl are din 2016 pentru contracararea unor posibile atacuri nord-coreene.
Cele trei elemente ale acestui sistem sunt
Kill chain, platforma de detectare a posibilelor atacuri inamice şi activarea atacurilor preventive cu rachete sol-sol şi navă-sol,
Sistemul de Apărare Aeriană şi de Rachete al Coreei (KAMD), care interceptează atacuri,
sistemul coreean de pedepse şi răspuns în masă (KMPR), care ar ataca direct conducerea regimului nord-coreean ca răspuns la un atac.
Pentru consolidarea celor trei elemente, proiectul menţionează necesitatea creşterii arsenalului de rachete tactice sol-sol pentru a putea distruge ţinte subterane şi, de asemenea, a bombelor de grafit, menite să distrugă reţeaua electrică.
Se are în vedere şi îmbunătăţirea sistemelor radar la distrugătoarele echipate cu sistemul Aegis sau desfăşurarea de noi rachete sol-aer cu rază medie şi lungă de acţiune.
Seulul dorește să achiziţioneze tehnologiile necesare pentru a începe dezvoltarea unui nou sistem de apărare antirachetă la joasă altitudine (LAMD) în această perioadă de cinci ani, similar cu "Cupola de fier" (Iron Dome) israeliană şi conceput pentru a intercepta obuze de artilerie cu rază lungă de acţiune şi rachete tactice nord-coreene, precum KN-23 şi KN-24, greu de detectat.
Ministerul Apărării sud-coreean ia în calcul şi finanţarea menţinerii a 500.000 de militari în serviciu activ, o adevărată provocare, dată fiind scăderea severă a natalităţii în ţara asiatică.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
