Kremlinul a afirmat marţi că "o parte semnificativă" a Ucrainei vrea să fie rusă şi că "aceasta corespunde declaraţiilor" preşedintelui american Donald Trump, care a sugerat cu o zi înainte că Ucraina ar putea deveni "rusă într-o zi".
Practic, președintele american a cerut mai mult realism în relațiile cu Ucraina. Mai exact, preşedintele american a reiterat la Fox News că vrea să obţină acces la pământurile rare ucrainene, explicând că Washingtonul ar trebui să "securizeze" banii alocaţi Ucrainei, în lipsa unei certitudini privind deznodământul conflictului.
"Ei (ucrainenii - n.r.) ar putea ajunge la un acord, ar putea să nu ajungă la un acord. Ar putea fi ruşi într-o zi, după cum ar putea să nu fie ruşi într-o zi", a declarat preşedintele american într-un interviu pentru canalul Fox News, înaintea unei întrevederi între preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi vicepreşedintele american J.D.Vance.
Sprijinul SUA, condiționat de accesul la resurse de minerale rare
"Vreau să recuperez" aceşti bani, a continuat Trump, adăugând că a cerut Kievului echivalentul a 500 de miliarde de dolari pământuri rare, metale utilizate în special în electronică. "Cel puţin aşa nu ne-am simţi nişte idioţi", a afirmat el.
Preşedintele Zelenski a asigurat săptămâna trecută că ţara sa este gata să primească "investiţii ale unor companii americane" în pământurile sale rare, subliniind totodată că o parte din resursele minerale ucrainene se află în zona ocupată.
Cât privește sprijinul militar al statelor NATO pentru Ucraina, ponderea SUA este una majoră, de aproape jumătate din totalul echipamentelor militare trimise Kievului.
Ţările membre NATO şi-au depăşit obiectivul şi au furnizat anul trecut Ucrainei asistenţă de securitate în valoare de peste 50 de miliarde de euro (51,60 miliarde de dolari), Europa şi Canada contribuind cu mai mult de jumătate din acest volum, a declarat marţi o purtătoare de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice.
"Peste jumătate din această sumă a venit de la aliaţii europeni şi Canada", în timp ce restul asistenţei a provenit din SUA, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Alianţei, Allison Hart.
Reuniune importantă a miniștrilor apărării din cadrul NATO
Miniştrii apărării din cadrul NATO se vor reuni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru un summit la care va participa şi noul secretar american al apărării, Pete Hegseth. Cheltuielile destinate apărării figurează printre principalele puncte de pe ordinea de zi.
La un summit desfăşurat anul trecut la Washington, liderii celor 32 de ţări membre ale NATO au promis Kievului o asistenţă de securitate de minimum 40 de miliarde de euro (41 de miliarde de dolari) "prin contribuţii proporţionale" şi "în cursul anului următor".
Alături de sprijinul acordat Ucrainei, mai mult ca sigur va fi abordat și subiectul majorării alocărilor pentru apărare.
Referitor la intenția președintelui Donald Trump de a stabili pentru statele NATO un plafon minim de 5% din PIB pentru apărare, ministrul Tîlvăr a precizat că vor exista discuții cu partenerii din NATO.
”România a oferit 2% în perioade în care nu toate statele aveau acestă alocare bugetară și a dovedit că este un partener de încredere pentru aliați. De vreo șapte ani, România are peste 2% din PIB alocați apărării (...). În privința procentului, aceste aspecte se discută. Peste două săptămâni voi fi la Bruxelles, la ministerială (Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO) și voi discuta lucruri legate inclusiv despre alocările bugetare”, a precizat Tîlvăr.
Conform Proiectului de buget pentru 2025, Armata României va primi 2,5% din PIB. De asemenea, Ministerul Apărării este autorizat ca, în 2025, să încheie contracte multianuale în limita creditelor de angajament, care însumează 5,6% din PIB.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
