În 2008, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care 23 august este Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Stalinismului și Nazismului.
Scopul său este păstrarea memoriei victimelor deportărilor în masă și distrugerii oamenilor de către regimurile totalitare, precum și promovarea valorilor democratice pentru consolidarea păcii și stabilității în Europa.
În 2010, președintele de atunci al Parlamentului European, Jerzy Buzek, a numit Pactul Molotov-Ribbentrop „o conspirație a celor mai rele două forme de totalitarism din istoria omenirii”.
Pentru România, Pactul Ribbentrop-Molotov are o semnificație dramatică pentru noi. Acest pact de neagresiune includea un protocol secret care împărțea Europa de Est în sfere de influență, lăsând Basarabia și Bucovina de Nord în sfera de influență sovietică.
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis vineri, 23 august 2024, un mesaj cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.
”Un acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale. Politicile naziste și sovietice au condus la Holocaust și genocid, la deportări, la despărțirea familiilor, la foamete și numeroase abuzuri”.
Președintele Iohannis amintește și un alt moment important pentru istoria României, dar și pentru evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial. Este vorba despre decizia Regelui Mihai de a înlătura de la putere regimul Antonescu și de a angaja România în lupta împotriva Germaniei naziste.
Chiar dacă momentul 23 august 1944 a fost confiscat de comuniști ,”decizia crucială a Regelui Mihai I, care a înțeles datoria pe care o avea în fața poporului și a țării sale și a acționat cu responsabilitate și demnitate, a schimbat cursul nefast al evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial și a salvat România de la un iminent dezastru”, se arată în mesajul președintelui României.
Pactul Ribbentrop-Molotov
În urmă cu 85 de ani, la 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania nazistă au încheiat un pact de neagresiune - infamul Pact Molotov-Ribbentrop , semnat la Moscova de cei doi diplomați ai ambelor țări.
Părțile s-au angajat să se abțină de la a se ataca reciproc și să nu sprijine țările terțe în războiul împotriva Germaniei sau a URSS. Cu toate acestea, deși a fost o surpriză pentru puterile occidentale și pentru Japonia aliată cu naziștii, această prevedere a fost doar o parte a pactului.
La cererea lui Iosif Stalin și cu acordul lui Adolf Hitler, șefii ministerelor de externe — Vyacheslav Molotov și Joachim von Ribbentrop — au semnat și un protocol secret. Acesta prevedea împărțirea între URSS și Germania nazistă - a sferelor de influență din Europa de Est, în cazul unei „ restructurari teritoriale și politice”.
Berlinul revendica Lituania și partea de vest a Poloniei, în timp ce Moscova a invadat Letonia, Estonia, Finlanda, partea de est a Poloniei și Basarabia.
La 1 septembrie 1939, a doua zi după ratificarea pactului de către Sovietul Suprem al URSS, Germania a invadat Polonia și a început al Doilea Război Mondial. Pe 17 septembrie, Armata Roșie a intrat pe teritoriul polonez sub pretextul „protejării vieții și proprietăților” populației ucrainene și belaruse din Polonia.
Ca urmare a acestui pact, Uniunea Sovietică a emis un ultimatum României în iunie 1940, cerând cedarea imediată a Basarabiei și a Bucovinei de Nord.
România, neavând sprijin internațional suficient, a fost forțată să accepte aceste cereri și să evacueze teritoriile respective, care au fost anexate de Uniunea Sovietică.
URSS a negat pentru încă 50 de ani existența unui protocol secret al pactului
Protocolul secret al Pactului a rămas subiect de speculații și zvonuri pentru întreaga lume până la Tribunalul de la Nürnberg privind criminalii naziști (1945−1946). În acest proces, Ribbentrop și cel mai apropiat asociat al lui Hitler, Rudolf Hess, au confirmat pentru prima dată încheierea de acorduri cu URSS privind împărțirea secretă a zonelor de influență în Europa de Est.
Și, deși originalul german al pactului a fost distrus în timpul bombardamentului Berlinului de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o copie a acestuia pe microfilm a fost păstrată în arhiva de documente a Ministerului German de Externe.
Această copie a fost făcută publică în 1948, când a fost publicată în colecția Departamentului de Stat al SUA, Relațiile Nazi-Sovietice în 1939-1941.
În ciuda acestui fapt, propaganda sovietică a continuat să nege semnarea oricărui acord secret cu Germania nazistă până la Perestroika.
Abia în 1989, al II-lea Congres al Deputaților Poporului din URSS a condamnat semnarea unui protocol adițional la Pactul Molotov-Ribbentrop și a altor acorduri secrete cu Germania. Protocoalele secrete au fost recunoscute ca „nesustenabile din punct de vedere juridic și invalide din momentul semnării lor”.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
