Un avion mare de tipul Beriev BE12 trece, apropiindu-se la câteva sute de metri de navă. Pe pasarela superioară, aleargă marinari echipaţi cu aparate cu teleobiectiv pentru a-l fotografia. Din carlingă, un militar rus face probabil acelaşi lucru.
Obiectivul navei este "să patruleze în Marea Neagră şi să vadă ce se întâmplă aici", explică Maxime Leroy, comandantul corvetei pe care o echipă AFP s-a îmbarcat săptămâna trecută, între escalele de la Batumi (Georgia) şi Odesa (Ucraina), cu câteva zile înainte începerii summitului NATO la Londra.
Franţa îşi afirmă voinţa de a apăra libertatea de navigaţie în aceste ape internaţionale unde Rusia este omniprezentă.
Marea Neagră, ale cărei singure strâmtori sunt Bosfor, la vest, controlată de Turcia, şi Kerci, la nord, aflată sub controlul de facto al Rusiei, este o răscruce geopolitică unde se intersectează influenţa rusă şi cea a NATO pe fondul apropierii dintre Ankara şi Moscova şi al tensiunilor ruso-ucrainene în jurul Crimeii.
Marea Neagră, bastionul Rusiei
Pentru Rusia "Marea Neagră se doreşte a fi un bastion maritim", explică Igor Delanoe, director adjunct al observatorului franco-rus de la Moscova. Acesta este "un spaţiu al competiţiei politice" între Moscova şi NATO, apreciază el: dintre cele şase ţări riverane, trei sunt membre ale Alianţei (Turcia, România, Bulgaria), iar alte două vor să devină (Ucraina şi Georgia). Dar "Rusia a preluat sub control" regiunea, în special după anexarea Crimeii în 2014, subliniază expertul.
Această peninsulă "a devenit un portavion de unde ruşii pot monitoriza întreaga zonă", apreciază o sursă diplomatică regională, referindu-se la militarizarea împrejurimilor Sevastopolului (pe care Rusia îl deţine din secolul 18): baterii de coastă, sisteme de rachete antinavă, avioane... "Ruşii se simt în largul lor în Marea Neagră", apreciază Delanoe, mai ales că Bosforul este poarta de ieşire spre restul lumii, în special teatrul sirian.
Monitorizați atent de ruși
La câteva ore după trecerea Beriev, un Suhoi Su-33, un avion de vânătoare şi de luptă antinavă, survolează "Commandant Birot" la bordul căruia se afla un echipaj compus din 95 de persoane.
"Unul dintre radarele sale a fost interceptat de centrul operaţional" - o sală plină cu echipamente de detectare din interiorul navei de patrulare - remarcă subofiţerul Jeremy. Acesta este unul dintre obiectivele misiunii: de a-i ademeni pe ruşi pentru a colecta maximum de informaţii despre echipamentele lor, înmatricularea şi semnătura lor radar. "Este un joc de-a şoarecele şi pisica", adaugă el. Înaintea escalei la Batumi, ruşii au dat târcoale navei franceze de două ori cu un Su-24 şi un Su-30M. "Toţi parametrii recuperaţi sunt trimişi la Paris la o bază de date pentru a analiza reacţiile ruseşti. Constatăm comportamente mai agresive. Există dorinţa de a-şi arăta muşchii", opinează un amiral francez sub rezerva anonimatului. "De îndată ce apare o navă NATO, ei (ruşii) sunt acolo pentru a o supraveghea prin toate mijloacele", asigură sursa diplomatică menţionată. Pe lângă "colectarea de informaţii", aşa cum susţine secundul de pe navă, locotenentul Gauthier, nava franceză este un instrument al diplomaţiei militare.
Diplomație militară
"Prezenţa regulată a unei nave a marinei naţionale în acest teatru permite menţinerea unor relaţii strânse şi regulate cu flotele aliate din Marea Neagră", conform Ministerului francez al Apărării. Adică cu cele ale NATO şi ale ţărilor care aspiră să adere la Alianţă, ceea ce irită Moscova.
La Batumi, "Birot" - unul dintre decanii flotei franceze - a primit vizita preşedintelui Georgiei, Salome Zurabişvili, şi a participat la un exerciţiu cu o navă a gărzii de coastă georgiene. "Ei au o dorinţă reală de a se ridica la standardele NATO şi au succes", explică căpitanul Leroy. Exerciţii similare sunt prevăzute cu marina ucraineană după escala la Odesa şi cu cea română, după oprirea de la Constanţa.
Turcia nu aprobă o intervenție prin Marea Neagră
Pe lângă rivalitatea NATO-Rusia şi conflictul Rusia-Ucraina, regiunea este marcată şi de apropierea dintre Rusia şi Turcia, aceasta din urmă fiind membră NATO. "Apropierea s-a accelerat considerabil" din 2016, relevă Delanoe, amintind că Ankara şi Moscova colaborează în anumite dosare strategice, precum războiul în Siria, chiar dacă rămân rivale în altele, cum ar fi Libia, nemaivorbind de relaţiile lor strânse economice. Această alunecare a Turciei spre Rusia nu este mai perceptibilă decât tensiunile diplomatice actuale dintre Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan, conform AFP. De altfel, agenţia franceză de presă notează în acest context că Turcia a respins "o intervenţie a NATO în Marea Neagră" pe fondul crizei ucrainene.
Vezi și: Klaus Iohannis: Cred că voi găsi mai multă deschidere despre importanța Mării Negre
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
