La câteva ore după ce avioane ruseşti de atac Su-25 au aterizat pe un aerodrom din vestul Belarusului, în Polonia vecină a aterizat primul avion cu soldaţi din contingentul trimis de SUA pe flancul estic al NATO. Circa 1.700 de militari americani vor sosi din SUA în Polonia şi alţi 300 în Germania, ţară de unde aproximativ 1.000 de militari americani vor fi repoziţionaţi în România.
Potrivit NATO, manevrele militare ruso-belaruse "Hotărârea aliată - 2022" sunt cele mai mari la care participă Rusia de la sfârşitul Războiului Rece şi avioanele ruseşti venite în Belarus reprezintă doar o mică parte a echipamentelor mobilizate pentru aceste manevre, NATO menţionând de asemenea rachetele antiaeriene S-400 Triumf sau rachetele tactice Iskander, care pot depăşi scutul antirachetă american.
Totuşi, după două luni în care au sunat asurzitor tobele războiului, toate părţile implicate par să-şi fi schimbat discursul în ultimele zile. Invazia rusească în Ucraina nu mai este descrisă drept iminentă, iar teatrul de război nu este pe câmpul de luptă, ci în saloanele diplomaţiei.
Ucraina primeşte şi continuă să ceară armament Occidentului, dar ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a admis că numărul şi echipamentele forţelor militare desfăşurate de Rusia la frontiera ţării sale ''nu sunt suficiente pentru o invazie pe scară extinsă''; opinie împărtăşită acum şi la Washington, unde purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a cerut să se şteargă din discursul public despre situaţia din Ucraina cuvântul ''iminent''.
Rusia acuză Occidentul că orchestrează un scenariu apocaliptic în Ucraina
În acest timp, oficialii ruşi insistă în declaraţiile lor că un război cu Ucraina este ''de neconceput' şi acuză Occidentul că imaginează un scenariu apocaliptic pe care să-l pună pe seama Rusiei. Aceasta a fost şi reacţia Kremlinului după ce agenţia americană de ştiri Bloomberg a publicat dintr-o eroare o ştire cu titlul: ''Rusia invadează Ucraina''. Ştirea a fost retrasă rapid şi agenţia şi-a cerut scuze.
''Aceasta este o demonstraţie magnifică de cât de periculoasă este situaţia creată de interminabilele declaraţii agresive provenite de la Washington, Londra şi din alte capitale europene'', a reacţionat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, avertizând asupra ''consecinţelor ireversibile'' ce pot decurge din ''atmosfera de extraordinară tensiune'' care există în Europa.
Însă nici politicienii şi nici analiştii ruşi nu se aşteaptă ca Putin să retragă curând trupele de la graniţa ucraineană, întrucât menţinerea lor acolo este un instrument de presiune al Moscovei în negocierile cu Washingtonul, de la care Rusia doreşte retragerea trupelor din ţările ce au aderat de la NATO începând din 1997 şi angajamentul că această alianţă nu se va mai extinde către Est.
Cu toate acestea, nimeni nu ar băga mâna în foc că ameninţarea unui război în Ucraina a dispărut, mai ales că în Donbas conflictul dintre armata ucraineană şi separatiştii proruşi nu a încetat deloc din 2014, în pofida acordurilor repetate de încetare a focului.
Pe de altă parte, Vladimir Putin a primit vineri şi sprijinul omologului său chinez Xi Jinping în confruntarea cu puterile occidentale. Deşi Moscova privilegiază negocierile directe cu Washingtonul asupra cererilor Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, îl va primi luni pe preşedintele francez Emmanuel Macron, după care va sosi în capitala rusă şi cancelarul german Olaf Scholz, ce a manifestat rezerve faţă de eventuale sancţiuni europene împotriva Rusiei ce ar viza sectorul gazelor naturale
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
