Dar aceste manifestări militare ale Beijingului cu potențial destul de ridicat de destabilizare a securității regionale sunt totuși concentrate pe o zonă relativ mică. Chiar dacă se includ și problemele cu vecinii din Marea Chinei de Sud, ele arată mai degrabă o anvergură redusă de operare a forțelor armate chineze, decât se presupunea inițial.
În plus, o mișcare în forță a Beijingului de a ocupa insula ar putea duce la condamnarea sa internațională și la limitarea severă a opțiunilor viitoare de a-și extinde influența. Țările din regiune s-ar coaliza și mai bine împotriva Chinei, iar India ar putea fi inclusă într-un format de securitate extins.
În acest context, se poate pune întrebarea dacă amenințarea chineză din zona indo-pacifică nu este cumva supraestimată iar anunțata orientare militară aproape exclusivă a SUA pe această regiune este prematură. Congresul american ar putea ajunge la această concluzie și ar putea menține teatrul european la același nivel de atenție cu cel din Pacific iar consecințele pentru Rusia nu ar fi dintre cele mai bune.
Reamintim că China are un tratat de securitate cu Rusia, iar dacă Beijingul nu se menține relevant militar la nivel global, atunci nu servește intereselor de securitate ale Rusiei.
Deci ce ar putea face China în continuare pentru a-și menține relevanța pe măsura economiei și capabilităților sale militare dar, fără a se angaja într-o confruntare militară, situație care momentan nu pare să o avantajeze?
Zilele trecute, China a trimis trei nave de război între Australia și Noua Zeelendă, unde au efectuat trageri de luptă. Evenimentul este unul complet neobișnuit, potrivit marilor agenții de presă din lume, deoarece Marina chineză nu a operat niciodată în aceste ape.
Deși, oficialii din Australia au remarcat că exercițiile navelor chineze nu au încălcat nicio normă internațională, simpla lor prezență acolo, în actuala situație tensionată de securitate globală, a reușit să transmită o undă de îngrijorare la nivel global. Dacă navele militare chineze ar fi făcut aceste exerciții în zona respectivă în urmă cu 10 ani, știrea ar fi fost doar interesantă fără să genereze, probabil, preocupări mari pentru apărare.
China a mai făcut recent o mișcare importantă care să atragă atenția militară asupra ei. În urmă cu o lună, a lansat chatbot-ul Deep Seek bazat pe inteligență artificială (AI). Evenimentul a fost însoțit de o mare publicitate la nivel mondial în urma afirmațiilor că este ieftin dar are un nivel similar cu ChatGPT și alte echivalente americane. Pe lângă manifestarea puterii Chinei în domeniul AI, evenimentul a stârnit îngrijorare la cele mai înalte niveluri ale politicii SUA, punând din nou Beijingul în atenția Washingtonului.
În paralel cu aceste evoluții interesante din Pacific, dar care nu reprezintă amenințări militare, putând fi încadrate doar la riscuri, administrația americană intenționează să intensifice măsurile de apărare pură chiar pe teritoriul continental prin anunțarea proiectului Iron Dome.
Dacă proiectul se bazează pe sisteme de apărare antiaeriană după complexul israelian cu același nume, atunci abordarea se va dovedi nepotrivită pentru regiuni mari cum ar fi SUA și Europa, potrivit multor experți dar și unor oficiali importanți. Ar presupune foarte multe sisteme iar costurile mari ar transforma profilul forțelor armate americane dintr-unul ofensiv într-unul defensiv.
Proiecte de amploare, precum avioanele de luptă de generația a șasea, portavioanele din clasa Ford, precum și altele care asigură loviturile și proiecția forțelor la mare distanță ar putea avea de suferit. Raza efectivă de luptă a SUA ar putea fi limitată la câteva mii de mile față de teritoriul continental, iar America ar putea ajunge putere militară regională fără să realizeze. Apărarea SUA nu ar mai începe la mare distanță, cum este în prezent.
Reducerea bugetului apărării SUA anunțată, recent, de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, precum și reducerile de personal civil de la Pentagon vor avea și ele același efect. Un impact asemănător, de a trimite SUA pe poziții defensive și de a-i restrânge raza de acțiune a aparatului militar, o vor avea și concedierile masive de personal din rândul serviciilor de informații și contrainformații.
În aceeași cheie pot fi înțelese și recentele concedieri ale șefului militar al Pentagonului, generalul Brown, șefului Operațiilor Navale, amiralul Lisa Franchetti și ale numărului doi din Forțele Aeriene, generalul James Slife. Înlocuitorii lor vor fi doar oameni care vor spune ”Yes” acestei politici de restrângere a apărării și securității, despre care nici măcar Secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu știa acum o săptămână?
Dacă SUA au credința că o întindere mare de apă, cum este Oceanul Atlantic îi va asigura pacea, atunci de ce linia lor politică generală de apărare, veche de aproape 100 de ani și care a dat rezultate, a fost de investiții în portavioane, care asigură proiecția forței, bombardiere strategice și în alte mijloace cu rază mare de acțiune și lovire? Totdeauna, America a considerat că apărarea începe de foarte departe de casă și din toate direcțiile, dar a avut o deosebită grijă să respecte toate națiunile care s-au aflat alături de ea în acest demers.
Încă nu se poate aprecia dacă reacția administrației americane este o nouă tendință izolaționistă a Americii sau este ca urmare a unei certitudini că războiul cu China este inevitabil și trebuie luat în calcul cel mai rău scenariu în care SUA vor lupta chiar pe teritoriul său continental.
Dar, reducerile de buget și de personal, concomitent cu subînțelegerea că se va adopta pe viitor o atitudine defensivă, dau un semnal global de că SUA nu au încredere în propriile ei forțe, deși sunt de necontestat și la o generație distanță față de Rusia și China. În schimb, sunt încurajați adversarii Americii să ocupe vidul lăsat în urmă. Foarte probabila desființare a USAID, formidabilul instrument american de transmitere a valorilor Americii, trimite același mesaj de neîncredere spre toți aliații SUA.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
