Toate structurile politice opozante regimului care ar fi putut candida la aceste alegeri au fost scoase în afara legii de către tribunalele de la Moscova, fiind etichetat „extremiste” sau „agenți străini”.
În acest context partidele care participă la aceste alegeri (Partidul Comuniștilor, Partidul Liberal Democrat, Rusia Justă etc) sunt cele agreate de cercul restrâns al puterii și, deși se autointitulează partide de opoziție, acțiunile lor politice sunt limitate de Kremlin. Mai exact, libertatea câinelui e dată de lungimea lanțului. Scopul e de a mima un exercițiu democratic la finalul căruia Rusia Unită, partidul prezidențial, să aibă din nou controlul total asupra Dumei de Stat. Alegerile sunt importante și din perspectiva faptului că noua arhitectură a Dumei va gestiona legislativ resetarea mandatelor lui Vladimir Putin pentru ca acesta din urmă să poată candida din nou în 2024.
La acest scrutin legislativ din septembrie 2021 rușii vor alege 450 de membri ai Dumei. Dintre aceștia 225 vor fi aleși pe liste de partid, în timp ce 225 în circumscripții uninominale.
Scoasă în afara legii, mișcarea opozantului Alexei Navalnîi și-a îndemnat susținătorii prin aplicația „Vot Inteligent” să voteze contracandidați ai Rusiei Unite, în marea lor majoritate comuniști, pentru a slăbit din forța Rusiei Unite. Decizia a dus la o acțiune brutală a Kremlinului care a amenințat și pus presiune pe Google și Apple pentru a șterge aplicația din magazinele virtuale.
Și totuși, de ce se teme Vladimir Putin într-un scrutin fără opoziție?
Niciun partid real de opoziție nu a fost lăsat de Kremlin să participe la alegeri. Și atunci de ce se teme Putin?
Popularitatea lui Vladimir Putin este categoric în scădere. Problemele sociale cu care se confruntă rușii nu mai pot fi ascunse de acțiuni militare. Într-o epocă a tehnologiei și a social media, un regim autoritar se vede pus în tot mai mare dificultate, în pofida controlului strict pe care încearcă să îl dețină prin acte de represiune.
E suficient să precizăm că Federația Rusă, o țară cât un continent cu resurse uriașe, a ajuns la un produsul intern brut pe cap de locuitor sub nivelul României. Iar la PIB-ul pe cap de locuitor nu doar România a depășit Rusia, dar și state precum Ungaria sau Polonia.
În tot acest context o înfrângere pentru Vladimir Putin și Rusia Unită ar însemna o prezență mică la urne. Victoriea electorală a Rusiei Unite e inevitabilă, însă ea ar putea fi obținută cu un procent mult mai mic decât se așteaptă regimul.
O prezență mică la vot ar însemna nu doar un semn de solidaritate cu opoziția decimată, dar mai ales un protest al rușilor împotriva partidului prezidențial Rusia Unită. Acesta e și unul din motivele pentru care Kremlinul a decis ca votul să se întindă pe trei zile.
Alegeri în Rusia fără observatori internaționali, fără opoziție și fără presă liberă. Dar cu un dușman extern inventat și alimentat
E greu însă să dai pronosticuri în cazul exercițiilor democratice din Federația Rusă. Mai ales în contextul în care la aceste alegeri există un cadru extrem de favorabil pentru fraudarea masivă a voturilor.
Pe lângă presiunea și controlul asupra presei și represiunile împotriva opoziției, la aceste alegeri legislative lipsesc inclusiv observatorii OSCE.
Sunt așadar trei zile de vot, fără observatori internaționali, fără opoziție și fără o presă liberă. Și cu vot inclusiv online.
Regimul a arătat însă consecvență în campania electorală unde paroxismul împotriva Occidentului a fost principala temă de dezbatere. Tactica de „cetate asediată” de către un „dușman inventat”.
Ingerință în alegerile ruse, mai ales din partea SUA, servicii de informații occidentale care dezvoltă coloana a cincea pe teritoriul rus, guverne occidentale implicate în finanțarea mișcărilor de opoziție, toate acestea au fost elemente pe care regimul le-a adus agresiv în fața cetățenilor în pragul alegerilor. Acestora li s-a adăugat celebrele „pomeni electorale”, măriri de pensii și salarii în preajma alegerilor.
Cetatea asediată a lui Vladimir
Angela Grămadă, președintele Asociației Experts for Security and Global Affairs, doctor în științe politice și expertă în relații internaționale, specializată pe spațiul ex-sovietic, a explicat excelent, în cadrul unei analize a alegerilor ruse într-un interviu acordat DC News TV, tactica de „cetate asediată” la care apelează regimul.
„Discursul (n.a. - discursul electoral al Kremlinului) are rolul de a alimenta imaginea de dușman extern. În momentul în care ai un dușman extern e mai ușor de a controla oamenii prin referință la personaje din afara țării când știi că nu ești capabil să produci politici publice, beneficii să schimbi structural momente din modul în care funcționează și executivul și anumite instituții publice.
Dacă ne vom uita la ceea ce își doresc cetățenii ruși vom vedea că sunt nemulțumiți de activitatea guvernului, de activitatea premierului, de foarte multe instituții publice din Federația Rusă. Acești cetățeni ruși, în cadrul sondajelor anonime, spun că își doresc un sistem de justiție corect și își doresc ca cei care se află în fruntea instanțelor de judecată, dar mai ales în fruntea structurilor de securitate, să plece și să facă loc altor modele de dezvoltare a instituțiilor, modele care să ofere o reziliență nu bazată pe teamă și mecanisme de control sau suprimare.
Partidul Rusia Unită, dar în mod special Vladimir Putin ca exponent principal al puterii și ca lider suprem așa cum s-a autointitulat, transmite mesajul că doar el e singura speranță pentru ruși că, în mod special SUA, nu vor ataca Federația Rusă. E un mesaj de cetate asediată pe care Kremlinul îl folosește cu mare insistență de 10 ani încoace”, a punctat Angela Grămadă.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
