Cotidianul turc a precizat că Ankara cere Suediei și Finlandei să oprească orice sprijin financiar pentru grupările legate de PKK, precum și pentru luptătorii kurzi sirieni, pe care Turcia îi consideră o extindere a grrupării teroriste.
Turcia solicită, de asemenea, celor două țări să oprească contactele cu membrii Unităților de Protecție a Poporului, despre care Ankara spune că este brațul sirian al Partidului Muncitorilor din Kurdistan, pe care Uniunea Europeană și Statele Unite îl consideră o "grupare teroristă".
Anterior, ministrul suedez de externe Anne Linde a declarat că țara sa nu a ajuns la o soluție cu Turcia în ceea ce privește aderarea țării sale la NATO din cauza divergențelor privind susținerea Unităților de Protecție a Poporului.
Ministrul suedez a explicat: "Considerăm Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) o organizație teroristă, dar nu vedem același lucru pentru grupurile care operează în nordul Siriei. Comunicăm cu organizațiile kurde din nordul Siriei, precum o fac Statele Unite și alte țări NATO".
Potrivit ziarului Sabah, Turcia, în plus, dorește ca Suedia și Finlanda să accelereze procedurile de predare a suspecților căutați de Ankara pentru acuzații de terorism.
Lista include, de asemenea, o cerere Suediei de a restrânge campania de dezinformare împotriva Turciei condusă de adepții predicatorului Fethullah Gulen, despre care Ankara spune că s-a aflat în spatele unei tentative de lovitură de stat în 2016.
Bloomberg a relatat că Turcia solicită țărilor europene să ridice restricțiile la exportul de arme turcești.
Ankara cere, de asemenea, Statelor Unite să reintroducă Turcia în programul de luptă F-35 și să ridice sancțiunile care au fost impuse ca urmare a achiziționării de către partea turcă a sistemelor rusești de apărare antirachetă S-400.
Comentariul autorului: Suedia și Finlanda au fost neutre pe tot parcursul Războiului Rece, iar decizia lor de a adera la NATO este una dintre cele mai semnificative schimbări în structura de securitate a Europei din ultimele decenii, reflectând o schimbare majoră a opiniei publice în regiunea nordică după invazia rusă a Ucrainei pe 24 februarie.
Aprobarea cererii necesită unanimitatea actualilor 30 de membri. Diplomații susțin că ar putea dura până la un an până la ratificarea de către toate parlamentele statelor membre.
NATO confirmase anterior că cele două țări vor fi binevenite, dar președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat îndoieli cu privire la această chestiune și și-a manifestat refuzul de a accepta aderarea acestora la NATO, subliniind că ele sunt un refugiu pentru teroriștii Partidul Muncitorilor din Kurdistan, pe care Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite o califică ca fiind o organizație teroristă.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
