Ibrahim Karataș, doctor în relații internaționale, analizează în publicația turcă Daily Sabah un ipotetic scenariu privind declanșarea celui de-al treilea război mondial și încearcă să observe cum s-ar forma cele două blocuri într-un asemenea scenariu.
Textul prezintă la început contextul, războiului rus împotriva Ucrainei, război asupra căruia expertul turc e de părere că responsabilitatea o poartă Federația Rusă, stat agresor și războiul din Orient asupra căruia împărtășește poziția oficială a Ankarei cu privire la susținerea cauzei palestiniene. Textul este desigur centrat pe poziția Turciei, stat membru NATO, dar care are relații apropiate cu Federația Rusă, amintind că Ankara își simte trădate interesele de către Occident nu doar în războiul dintre Israel și grupările teroriste Hamas și Hezbollah, dar și în dificilul dosar sirian unde SUA sprijină grupările kurde, considerate o problemă majoră de securitate națională pentru Turcia.
În Primul Război Mondial (Marele Război) blocul Antanta sau Puterile Aliate a fost format din Franța, Imperiul Britanic, Imperiul Rus, Italia, Statele Unite, România, Japonia, Belgia, Portugalia sau Grecia în timp ce blocul Puterilor Centrale era format din puternicul Imperiu German, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman sau Bulgaria.
Ulterior, în cel de-al Doilea Război Mondial s-au confruntat blocul Aliaților (Regatul Unit, URSS, Statele Unite, Polonia, Franța Liberă, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Belgia, Grecia, Iugoslavia în timp ce Axa a fost formată din Germania nazistă, Japonia și Italia. România, Bulgaria sau Italia au luptat inițial alături de Axă după care au întors armele.
Cele două posibile blocuri ale unui ipotetic al treilea război mondial:
Imagine cu caracter ilustrativ (generată de AI). Photo source: FreePik
I. Blocul occidental condus de SUA
Potrivit doctorului turc în relații internaționale nu există niciun dubiu că în spatele Americii s-ar poziționa imediat Australia, Coreea de Sud sau Japonia.
America va folosi uriașa putere pe care o are pentru a exercita presiuni pe celelalte state. Astfel, majoritatea statelor arabe s-ar poziționa probabil în blocul occidental, fără să participe însă activ la lupte. O asemenea poziționare ar putea atrage tensiuni sociale majore.
Statele africane ar putea fi împărțite, deși majoritatea ar putea lua partea blocului occidental. Dacă nu vor trimite trupe pe front însă sprijinul lor va fi irelevant.
Europa de Est și Balcanii se vor regăsi într-o formă sau alta și ele în blocul occidental.
Poziționarea României, ca membru NATO, e cât se poate de clară. În Est însă există semne de întrebare cu privire la neutrlaitatea Ungariei iar în Balcani Serbia cu siguranță nu va lupta alături de blocul occidental.
II. Rusia și China - presupunând că Beijingul va intra într-o asemenea alianță militară -
În opinia expertului nu sunt multe țări care s-ar alia cu acestea. Statele din America Latină ar putea însă oferi un sprijin pasiv acestui bloc, fără să intervină militar.
Serbia e posibil să ofere și ea un sprijin pasiv.
Deși textul citat nu menționează acest aspect, de partea blocului ruso-chinez s-ar poziționa, de data aceasta direct și militar și Iranul și Coreea de Nord, ambele state fiind deja implicate activ în agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
Ar rămâne semne de întrebare asupra cărții pe care ar juca-o spre exemplu o mare putere, anume India.
Turcia în ce bloc s-ar poziționa?
În cele din urmă autorul ajunge la poziția Turciei. Expertul consideră că din moment ce Turcia se simte trădată de Occident ar prefera să nu ia parte la conflict. Cu toate acestea, conchide expertul, Turcia va fi cel mai probabil în tabăra blocului occidental, inclusiv prin livrări de arme, fără să trimită cel mai probabil soldați pe front.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
