Cele 17 sisteme IRIS-T oferite de Germania vor spori apărarea aeriană a Ucrainei, dar nu vor fi suficiente. La ce tip de ameninţări aeriene trebuie să fac faţă ucrainenii?

Cristian Soare |
Data actualizării: | Data publicării:
Sistemul IRIS-T din Ucraina, fotografie realizată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Sistemul IRIS-T din Ucraina, fotografie realizată de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Solicitările continue ale Ucrainei către aliații occidentali pentru mai multe sisteme de apărare aeriană au primit un răspuns parțial săptămâna trecută, odată cu anunțul că Germania a comandat încă 17 sisteme de apărare aeriană IRIS-T pentru Kiev.

Iar momentul nu putea fi mai potrivit - o serie continuă de atacuri aeriene asupra Harkovului, atacuri devastatoare precum cel asupra celui mai mare spital de copii din Ucraina în iulie, un atac asupra Poltava la începutul acestei săptămâni care a ucis cel puțin 55 de persoane și un atac asupra Lvivului a doua zi, evidențiază în mod repetat deficiențele în materie de apărare aeriană.

„Rusia continuă să ducă un război laș împotriva civililor, care constituie crime de război”. a scris președintele Volodimir Zelenski pe X, reacționând la cel mai mare atac în masă pe care Rusia l-a efectuat asupra Ucrainei, care a ucis șapte persoane și a rănit aproape 50 pe 26 august, folosind un total de 236 de rachete și drone.

Berlinul a lansat o inițiativă de consolidare a apărării aeriene a Ucrainei în aprilie și a devenit unul dintre principalii furnizori de sisteme ai Ucrainei.

„Acest lucru arată că sprijinul german pentru Ucraina nu se oprește”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz la 4 septembrie, când a anunțat ultimul lot de 17 sisteme IRIS-T.

Potrivit lui Scholz, Ucraina are deja șapte astfel de sisteme care au fost folosite pentru a doborî peste 250 de rachete și drone rusești.

Dar, potrivit experților militari consultaţi de Kyiv Independent, deși binevenite, sisteme IRIS-T nu vor putea proteja de spaţiul aerian al Ucrainei de ceva care a devenit o preocupare tot mai mare în ultimele zile - rachetele balistice iraniene.

Până în 2026, Ucraina ar trebui să primească 24 de sisteme IRIS-T de la Germania - 12 din versiunile cu rază medie de acțiune, IRIS-T SLM, și 12 cu rază scurtă de acțiune, IRIS-T SLS, potrivit Bloomberg.

„Numerele sunt semnificative”, a declarat Fabian Hoffmann, cercetător doctor la Universitatea din Oslo, specializat în tehnologia rachetelor, pentru Kyiv Independent, adăugând că vor fi mai multe decât cele utilizate deja de Germania sau orice altă țară.

„Ucraina va fi probabil cel mai mare operator de IRIS-T SLM pentru o perioadă”, a adăugat el.

Sistemul cu rază scurtă de acțiune poate lovi o țintă aflată la o distanță de pană la 12 km (8 mile) și la o altitudine de până la 8 km (4 mile), în timp ce sistemul cu rază medie de acțiune poate atinge ținte aflate la 40 km (24 mile) și la o altitudine de 20 km (13 mile).

Lansatoarele IRIS-T, care pot transporta opt rachete, sunt portabile și pot fi transportate pe platforme cu șenile sau camioane realizate de producătorul său german Diehl Defense.

„Unul dintre avantajele IRIS-T este mobilitatea sa, care îmbunătățește capacitatea de reactie”, a declarat Hoffman.

Rachetele - care pot atinge o viteză de aproximativ 3 Mach (1.020 metri pe secundă) - sunt lansate vertical, ceea ce înseamnă că nu există unghiuri moarte direct deasupra sistemului.

Acestea sunt echipate cu un sistem de vector de împingere controlat, care îmbunătățește manevrabilitatea, și cu un sistem de ghidare în infraroșu care răspunde la căldura radiată de țintă (IRIS-T înseamnă „sistem de imagistică în infraroșu controlat de coadă/vectorul de împingere”).

Racheta este, de asemenea, capabilă să detecteze capcane de căldură, cu care Rusia a echipat unele rachete de croazieră pentru a le face mai greu de interceptat.

Hoffmann a menţionat importanta radarului de supraveghere aeriană TRML 4D utilizat pentru sistemul de apărare aeriană IRIS-T, care funcționează bine inclusiv în așa-numitele „medii aglomerate”.

„Dacă detectați ceva precum rachetele de croazieră sau dronele care zboară destul de aproape de sol, vor exista copaci, munți, multe clădiri în zonă și trebuie să le filtrați pentru a distinge amenințarea reală”, a spus Hoffmann.

„TRML are o rază lungă de acțiune, cu o mare capacitate de a filtra aceste interferențe și o bună capacitate de a urmări țintele fixate și apoi de a ghida interceptorul către acestea”, a adăugat acesta.

Cu toate acestea, acest radar, ca și sistemul în sine, nu este atât de eficient împotriva unora dintre armele utilizate de Rusia în atacurile sale împotriva Ucrainei.

În timp ce Rusia a lansat în mod regulat propriile rachete balistice, cum ar fi Iskander și Kinzhal, împotriva orașelor ucrainene de la începutul invaziei la scară largă, informaţiile apărute recent în presa occidentală sugerează că utilizarea acestor arme s-ar putea intensifica în curând.

Potrivit Wall Street Journal (WSJ) din 6 septembrie, Iranul a trimis Rusiei un număr necunoscut de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, o acțiune descrisă de SUA drept o „escaladare dramatică” a sprijinului Teheranului pentru războiul la scară largă al Moscovei împotriva Ucrainei.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel