Foarte probabil, acest mesaj nu a fost introdus în discursul lui Trump de ieri (4 martie) din fața Congresului doar pentru faptul că, între timp, a primit de la președintele ucrainean scrisoarea prin care își afirmă dorința de a relua discuțiile blocate în urmă cu o săptămână și de a adopta o poziție mult mai conciliantă față de cerințele americane.
Într-o logică destul de forțată a administrației Trump, amenințarea cu retragerea din alianță ar fi fost menită să descurajeze sprijinul european pentru Ucraina forțând astfel țara agresată să accepte condițiile de pace aproape impuse de Putin prin vocea liderului american.
Trump a convins că poate produce rapid schimbări de situație, cel puțin la nivel intern, însă retragerea din NATO este un proces complex, reglementat de tratate internaționale și de legislația americană. Președintele SUA nu poate decide unilateral retragerea țării din Alianță, fiind necesară respectarea anumitor condiții.
Retragerea efectivă din NATO durează cel puțin un an. Și e neovie de două treimi din Senat, lucru extrem de greu de realizat
Retragerea din NATO este reglementată de Articolului 13 al Tratatului NATO, mai precis a Tratatului de la Washington din 1949 și prevede că un stat membru trebuie să notifice oficial Guvernul Statelor Unite (depozitarul tratatului) privind intenția de ieșire din tratat, iar retragerea devine efectivă abia la un an după notificare.
Însă, ce este cel mai important, este că în SUA retragerea din NATO nu poate fi o decizie exclusivă a președintelui, mai ales că la acest moment Constituția americană nu specifică clar cine poate retrage țara din tratate – Președintele sau Congresul.
Există într-adevăr precedente istorice care sugerează că președintele poate retrage SUA din tratate fără aprobarea Congresului, dar acest lucru ar putea și, cel mai probabil, ar fi puternic contestat juridic, cu atât mai mult cu cât Rezoluția Senatului din 2021 (adoptată de ambele partide) afirmă că un președinte nu poate retrage SUA din NATO fără aprobarea Senatului (adoptată cu două treimi din numărul total de senatori) sau fără o lege adoptată de Congres.
Așadar, dacă Trump ar dori să retragă SUA din NATO, ar avea nevoie fie de sprijinul Congresului, fie ar trebui să înfrunte o bătălie juridică majoră.
Însă nici măcar nu este nevoie de o retragere efectivă pentru a afecta major Alianța
În cazul, destul de probabil, în care un astfel de demers al președintelui nu va obține sprijinul Congresului, Trump are la însă îndemână mai multe mecanisme pentru a submina alianța, chiar fără o retragere oficială.
SUA sunt cel mai mare contributor la bugetul NATO, asigurând peste 50% din acest buget. Președintele ar putea influența semnificativ alocarea fondurilor pentru NATO. Deși bugetul trebuie aprobat de Congres, președintele poate propune reduceri majore.
De asemenea, președintele poate întârzia sau bloca plățile prin ordine executive sau prin veto asupra bugetului apărării SUA, care include contribuțiile americane la NATO, precum poate dispune retragerea sprijinul financiar pentru misiunile NATO, mai ales că, pe lângă bugetul comun, SUA contribuie și la operațiile și exercițiile militare comune.
Nu în ultimul rând, așa cum a amenințat de altfel, președintele Trump poate ordona retragerea parțială sau totală a trupelor din Germania, Polonia, România și alte baze NATO sau poate reduce semnificativ participarea acestora la exercițiile NATO.
Articolul 5 nu se activează imediat
Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
Deși tratatul obligă SUA să ia „măsuri adecvate”, nu specifică exact ce acțiuni trebuie întreprinse. Astfel, cel mai probabil, un președinte ca Trump ar putea refuza să trimită trupe sau să susțină militar un aliat atacat, susținând că NATO trebuie să se descurce singură.
Mai trebuie subliniat și că NATO funcționează pe principiul unanimității, ceea ce înseamnă că orice decizie majoră necesită acordul tuturor membrilor. Un președinte ostil NATO ar putea folosi dreptul de veto pentru a bloca de la misiuni sau desfășurări de trupe, până la decizii strategice precum extinderea NATO.
Prin urmare, chiar dacă Trump nu poate retrage unilateral SUA din NATO fără aprobarea Congresului, poate slăbi alianța prin măsuri indirecte: subfinanțare, retragerea trupelor, blocarea deciziilor și reducerea angajamentului față de apărarea colectivă. Aceste acțiuni ar putea eroda încrederea în NATO și, pe termen lung, ar putea duce la colapsul alianței fără o retragere formală.
Cu toate acestea, merită spus că majoritatea americanilor mențin o opinie favorabilă față de NATO, deși sprijinul a scăzut ușor în ultimii ani. Aproximativ 58% dintre americani au o opinie favorabilă asupra alianței militare, potrivit unui sondaj publicat de Centrul de Cercetare Pew în mai 2024. Nu este prea mult, însă scorul indică o creștere cu patru puncte procentuale față de rezultatele din urmă cu un an.
Oricât de multe schimbări de impact și-ar dori Trump, este probabil conștient că nu poate lua o astfel de decizie, aproape nepopulară, într-un termen atât de scurt. Iar faptul că își poate atinge obiectivele, în special cele de a obține o majorare a cheltuielilor militare de către aliații europeni, fără a fi nevoie să retragă SUA din NATO, nu face decât să arate că o ieșire din Alianță ar fi o greșeală neforțată.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
