Sosirea mijloacelor militare egiptene face parte dintr-o realiniere strategică mai amplă în regiunea Cornului Africii, deoarece Somalia încearcă să-și consolideze capacitățile militare prin parteneriate internaționale.
Acest lucru vine în timp ce Egiptul se pregătește să participe la Misiunea de Sprijin a Uniunii Africane în Somalia (AUSSOM), care este programată să înlocuiască actuala Misiune de tranziție a Uniunii Africane în Somalia (ATMIS) până în ianuarie 2025.
Experții consideră că acest pas urmărește consolidarea relațiilor dintre cele două țări prin "punerea în aplicare a acordurilor pe teren", subliniind că prezența militară egipteană "va fi aceea de a antrena forțele somaleze și de a participa la forțele de menținere a păcii", în lumina factorilor determinanți, în special "sprijinirea Mogadiscio în lupta împotriva terorismului și păstrării integrității sale teritoriale".
Părerile experților au variat cu privire la repercusiunile mișcării egiptene, între cei care au considerat-o ca "procedurală și care nu vizează nicio escaladare", și alții care au spus că "va aduce noi complicații cu Etiopia, ale cărei relații cu Egiptul sunt tensionate din cauza Barajului Renașterii Etiopiene și cu Somalia ca urmare a prezenței sale într-un port pe care Mogadiscio o vede ca pe o amenințare la adresa suveranității sale".
Ambasadorul Somaliei în Egipt, Ali Abdi Awari, a lăudat, miercuri, "începutul sosirii echipamentului și delegațiilor militare egiptene în capitala Somaliei, Mogadiscio, în cadrul participării Egiptului la forțele de menținere a păcii".
El a explicat că Egiptul va fi astfel prima țară care va desfășura forțe pentru a sprijini armata somaleză după retragerea actualelor forțe ale Uniunii Africane.
Ambasadorul somalez a considerat acest eveniment un prim pas practic pentru implementarea rezultatelor summitului egipteano-somalez, care a avut loc pe 14 august la Cairo între președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi și președintele somalez Hassan Sheikh Mahmoud, care s-a soldat cu semnarea unui acord comun de apărare între cele două ţări.
Anunțul semnării acordului a venit la aproximativ o lună după ce televiziunea de stat somaleză a anunțat, într-o postare pe blog publicată pe platforma X, pe 20 iulie, că guvernul somalez a aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului de miniștri, un acord de apărare între Egipt și Somalia.
Anunțul vine și la câteva luni după ce Egiptul s-a opus semnării de către guvernul etiopian în ianuarie a unui acord preliminar cu regiunea Somaliland, conform căruia Addis Abeba ar obține un port maritim care include un port comercial și o bază militară în regiunea Berbera pentru o perioadă de 50 de ani, în schimbul recunoașterii de către Etiopia a Somalilandului ca stat independent. Cairo a considerat atunci că acordul încalcă dreptul internațional și reprezintă un atac la suveranitatea somaleză.
Trei obiective majore
Expertul strategic, generalul-maior Samir Farag, consideră că Egiptul urmărește trei obiective pentru prezența sa militară în Somalia.
Farag a exclus varianta că prezența egipteană este legată de echilibrul militar cu o țară sau alta prezentă în Somalia, și a indicat acest lucru prin absența bazelor militare egiptene. Este de așteptat ca această chestiune să nu aibă repercusiuni, mai ales că "Somalia este o țară arabă care a solicitat prezența Egiptului în forțele de menținere a păcii pe fondul relațiilor strategice ale celor două țări".
"În primul rând, să ajute armata somaleză să-și sporească eficiența luptei pentru a face față operațiunilor teroriste împotriva Al Shaabab prin marea expertiză a armatei egiptene, în al doilea rând, pentru a sprijini integritatea teritorială a Somaliei prin creșterea eficienței forțelor sale armate și, în al treilea rând, pentru a spori participarea Mogadiscio la securizarea Canalului Suez de la Bab al-Mandab".
Fostul ministru adjunct egiptean de externe pentru afaceri africane, ambasadorul Mona Omar, este de acord cu această evaluare, subliniind că ea vine în contextul a ceea ce urmează semnării acordului comun de apărare și va include sprijinul Egiptului pentru forțele somaleze, instruirea acestora, și, probabil, furnizarea de arme pentru a înfrunta terorismul până când Mogadiscio își va recăpăta stabilitatea.
În ceea ce privește amploarea așteptată a acestei asistențe egiptene și impactul ei, ambasadorul Mona Omar a subliniat că Egiptul nu intervine militar și nu recurge la forța dură, iar aceasta este metoda sa de a face față crizelor, așa că realitatea din Somalia se va baza pe instruire, asistență și participare la forțele de menținere a păcii, deoarece Somalia este o țară strategică pentru Egipt și trebuie să coopereze împreună, mai ales că au poziții comune "de respingere a noilor mișcări etiopiene către Mogadiscio sau securitatea apei egiptene".
Potrivit analistului specializat în afaceri africane, Muhammad Turshin, acest ajutor egiptean este un pas foarte important în cadrul consolidării relațiilor egipteano-somaleze și confirmă prezența Cairo în Somalia, în lumina rolului crescând al Etiopiei, Turciei și al altor țări. Acesta a subliniat că Mogadiscio avea nevoie de acest pas pentru a reabilita forțele de securitate și militare și pentru a trimite mesaje părții etiopiene că "Somalia are parteneri puternici și nu poate fi subestimată".
El consideră că repercusiunile acestei prezențe vor fi, fără îndoială, complexe, atribuind acest lucru neacceptării de către partea etiopiană a acestui pas în lumina tensiunii din relațiile sale cu Egiptul, în ceea ce privește problema Barajului Renașterii, mai ales că prezența egipteană va fi înțeleasă ca un mesaj din partea Egiptului că nu va sta cu mâinile în brațe în fața oricărei amenințări la adresa securității apei.
Există neînțelegeri între Egipt și Sudan, pe de o parte, și Etiopia, pe de altă parte, în ceea ce privește Barajul Renașterii pe care Etiopia îl construiește pe brațul Nilului Albastru, despre care Cairo și Khartoum spun că le va afecta în mare măsură cotele lor din apele Nilului. Acestea s-au angajat să ajungă mai întâi la un acord obligatoriu cu Addis Abeba în ceea ce privește umplerea și exploatarea barajului, pentru a asigura fluxul continuu al cotei lor de apă din râul Nil, ceea ce Etiopia neagă și susține că nu urmărește să dăuneze celor două țări din aval.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
