Într-un interviu acordat postului Europa Liberă, șeful Statului Major al Armatei a vorbit despre legea privind pregătirea populației pentru apărare, dar și de riscul ca războiul să se extindă în cazul în care Federația Rusă va învinge în Ucraina. Totodată, generalul Vlad subliniază importanța ca industria să fie pregătită să poată susține un efort de război.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al României. Foto: MApN
„În primul rând, trebuie să avem o societate rezilientă și pentru asta trebuie să lucrăm pentru o industrie corespunzătoare să ducă un efort de război.
Trebuie să discutăm de o politică de combatere a dezinformării.
Trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației și aici pot să menționez că Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic.
(...)
Și vedeți că este o discuție destul de intensă în toate țările NATO, pentru că avem o rezervă operațională îmbătrânită, nu avem programe coerente pentru pregătirea populației. Tinerii noștri nu sunt educați de pe băncile școlii în spiritul patriotic, cum am fost învățați cei de vârsta noastră. Dar n-o spun cu reproș. Noi trebuie să găsim instrumentele necesare pentru, repet, a avea o populație pregătită și o societate rezilientă”, a precizat șeful Statului Major al Armatei.
Tot azi, premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări că nu va exista un război în România, precizând că țara noastră e mai sigură ca oricând în contextul umbrelei de securitate a NATO sub care se află. „Să stăm liniștiți, România nu va intra în niciun război. Chiar dacă e an electoral, cred că trebuie să existe o linie roșie, sunt lucruri cu care ne jucăm și altele cu care nu ne jucăm”, a mai afirmat premierul.
Declarațiile generalului Vlad nu se referă la nicio stare de război sau un război iminent, iar Legea 446 suferă modificări în vederea oferirii cadrului legislativ pentru refacerea rezervei, cea a României fiind îmbătrânită. Discuția privind adaptarea legislativă și refacerea rezervei militare și a stocurilor de muniție e la nivelul întregii Alianțe și nu trebuie tradusă ca o pregătire a populației pentru un război de mare intensitate, cum unele publicații au insinuat.
Câteva probleme ce trebuie rezolvate în Armata României în cazul unui conflict
Sandu Valentin Mateiu, comandor în rezervă și analist politico-militar, într-un interviu acordat postului de televiziune Digi 24, a comentat declarațiile șefului Statului Major și ale premierului României.
El identifică trei mari aspecte pe care Armata le-ar trebui să le rezolve urgent pentru a face față unui conflict: Efectivele, industria de apărare și rezerva.
Sursă foto: MApN
„Amenințarea Rusiei este reală și a fost prezentată și de șefii apărării și politicienii responsabili din Vest. Șeful Apărării din România, le cea mai înaltă autoritate militară, a evidențiat faptul că dacă Rusia trece de Ucraina, în sensul în care ajunge la frontiera R. Moldova, următoarea e această țară. Au existat multiple evaluări, el are în spate un serviciu de informații al Armatei și al NATO, care arată că deși amenințarea e văzută în nord, următoarea victimă foarte probabil a unei Rusii victorioase în Ucraina este Republica Moldova. (...) Al doilea element, cel menționat și de premierul Ciolacu, e că atât NATO cât și Rusia au declarat că nu doresc un război. Un război între Rusia și NATO (...) are un risc de a ajunge la conflict nuclear. Probabilitatea unui război între NATO și Rusia e redusă, deși nu poate fi exclusă”, precizează Sandu Valentin Mateiu.
Generalul Vlad, șeful Armatei, în opinia lui Sandu Valentin Mateiu, aduce „în față o realitate” în ceea ce privește Armata României.
„Avem o armată relativ mică din care se pleacă. Din 80.000 au plecat 6.000 anul trecut, dorim efective de peste 100.000. Al doilea element determinat e stocul Armatei. Șeful Armatei a vorbit de stocuri și de refacerea acestora. Aici apare conexiunea cu industria de apărare și programele de înzestrare. Dar cel mai important element este rezerva. A fost prezentat exemplul Suediei, în care din tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, cum e propus și în legea aflată pe rol în România, să fie recrutați cei care pot, doresc și, desigur, în măsura resurselor Armatei. Un contigent redus, așa cum fac Suedia sau Finlanda.
De ce trebuie pregătită o rezervă? Pentru că avem acum rezerva formată din oameni care au ajuns la 48 de ani, adică nu mai sunt apți în a depune un efort constant, pentru a lupta. Apare și problema subliniată de șeful Armatei, baza legală, deci legea trebuie să treacă”, a precizat Sandu Valentin Mateiu.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
