Evenimentul a avut loc în prima parte a lunii decembrie și face parte din procesul de modernizare a bombardierelor B-1.
„Creșterea capacității B-1 de a transporta mai multe arme (…) este primul pas. Acesta abordează deficitul Forțelor Aeriene, în ceea ce privește capacitatea totală de transport a armelor”, a explicat Daniel Ruder, managerul Programelor Avansate B-1. „Al doilea pas este transportul de noi arme, cum ar fi rachetele hipersonice, care să răspundă provocărilor de securitate în creștere, la nivel global.”
Potrivit unui comunicat de presă al companiei Boeing, extinderea capacității de încărcare a bombardierului a fost posibilă prin folosirea pilonilor externi de prindere, prevăzuți în designul original al aeronavei. Aceste puncte grele de agățare, concepute inițial pentru operațiuni nucleare, au fost dezactivate (în 1991) din cauza tratatului de control a armelor (START-1), iar reactivarea lor nu încalcă prevederile tratatului (New START din 2010).
„Armele hipersonice vor juca un rol major în evoluția modelului B-1", a precizat Ruder. „Pe măsură ce demonstrăm că putem integra cu ușurință aceste arme care schimbă jocul, este important să luăm în considerare atributele care fac din B-1 un avion de atac impresionant, rază lungă de acțiune (…), viteză, autonomie și sarcină utilă”.
Comentariul autorului: Primul zbor al bombardierului B-1 a avut loc în 1974, dar programul a fost anulat în 1977, în principal datorită costurilor mari și noului program privind bombardierul B-2. S-au construit doar patru aparate B-1a.
În 1981, programul B-1 a fost reluat datorită întârzierilor în realizarea B-2. Au fost construite în total aproximativ 100 de aparate B-1b, până în anul 1988. Acestea au o viteză inferioară la înălțimi mari (1,25 Mach) comparativ cu B-1a (2,2 Mach), compensează la altitudini mici cu 0,96 Mach față de 0,85 la B-1a. În anul 2016, în serviciul Forțelor Aeriene ale SUA mai erau 62 de aeronave B-1b.
Deși anul viitor, este planificată retragerea a 17 bombardiere B-1B, care au deficiențe structurale, aparatul va rămâne în înzestrarea trupelor americane până în 2036, locul său urmând să fie luat treptat de bombardierul B-21, începând cu 2025.
Până în 1991, B-1 era folosit și pentru lansarea armelor nucleare, dar în urma primului tratat START, SUA au renunțat la acest tip de aeronavă în favoarea noului B-2, care însă a intrat cu întârziere în dotare (1997) și a consacratelor B-52 Stratofortress.
Folosirea punctelor externe de prindere pentru echipament greu, prevăzute în proiectul original al bombardierului B-1, va permite transportul și lansarea unor rachete de până la 2300 kg, inclusiv preconizata racheta hipersonică AGM-183 ARRW, B-1b fiind luat în considerare pentru a transporta 31 astfel de arme.
Deși sursele americane nu au făcut vreo referire la posibila echipare în viitor a bombardierelor B-1B cu arme nucleare, reactivarea după aproape 30 de ani a pilonilor externi pentru sarcini grele ar putea aduce în discuție plasarea rachetelor și bombelor nucleare la bordul acestui tip de aeronavă. În acest fel, SUA ar diversifica și mări numărul de platforme aeriene purtătoare de arme nucleare, prin adăugarea unor aparate B-1B la flota formată din B-2 Spirit și B-52 Stratofortress.
Tratatul de Reducere a Armelor Strategice (New START) dintre Rusia și SUA expiră pe 5 februarie 2021, iar părțile au deocamdată în vedere extinderea cu doar un an a tratatului, printr-o soluție de urgență, înghețarea în 2021 a numărului de focoase nucleare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
