Președintele interimar Ilie Bolojan spune că „nu există nicio discuție și informație oficială” în acest sens, în afară de datele apărute „pe surse” în presa din State.
Mai mult, acesta a amintit că Marco Rubio, secretarul de Stat al SUA, a reafirmat în această săptămână angajamentul SUA pentru Europa, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai NATO.
„Nu există nicio discuție și informație oficială care să confirme acest lucru. Am discutat cu domnul ministru al Apărării Angel Tîlvăr să comunice oficial o poziție a MApN legat de acest aspect.
În discuția pe care domnul Marco Rubio a avut-o cu miniștrii de Externe din Europa a fost reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care țin de NATO. Nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o astfel de decizie, în afară de știri care au apărut pe surse. Ceea ce e real e că atât în administrația americană cât și la Pentagon se discută de reduceri de cheltuieli și reorganizări, dar asta nu înseamnă că se discută despre aspecte ce țin de Flancul Estic care e cel mai important din Europa”, a subliniat Ilie Bolojan, care a adăugat că importanța Flancului Estic o cunoaște oricine știe ce înseamnă securitate.
„Respectarea angajamentului față de NATO nu înseamnă că nu pot fi reașezări sau dislocări. De exemplu în România prezența militară se face pe contingente. Înseamnă înlocuiri de trupe”, a mai adăugat președintele interimar.
Amintim că, așa cum a analizat și DefenseRomania, oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului american al Apărării evaluează un plan de retragere a până la 10.000 de militari din Europa de Est, stârnind îngrijorări pe ambele continente cu privire la posibilitatea ca această decizie să îl încurajeze pe președintele rus Vladimir Putin, după cum au raportat șase oficiali americani și europeni cunoscători ai subiectului.
La rândul său, MApN declară că România nu a primit o informare oficială din partea SUA privind o posibilă retragere a militarilor americani.
”Ca atare, nu putem formula o poziţie oficială ca răspuns la informaţii bazate pe surse de presă'', se arată într-un comunicat al MApN
Ministerul afirmă că parteneriatul cu SUA se bazează pe transparenţă, consultare şi bună credinţă, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării şi al ataşamentului faţă de valorile promovate de Tratatul de la Washington.
Forțele discutate fac parte din cei 20.000 de soldați pe care administrația Biden i-a trimis în 2022 pentru a consolida apărarea națiunilor învecinate Ucrainei în urma invaziei ruse. În timp ce discuțiile sunt în curs de desfășurare, propunerea poate implica retragerea a până la jumătate din forțele trimise de Biden.
În acest moment, în România, sunt dislocaţi, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, dar și la Bazele militare de la Deveselu şi Câmpia Turzii.
Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduieşte, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA.
La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată "Task Force Strike", i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte "Task Force Patriot".
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
