Moscova se vede altfel când ești la doi pași și ai mai fost câteva decenii sub ocupație sovietică, pare să ne spună șeful diplomației Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, într-o analiză pentru influenta publicație Politico.
Landsbergis face o paralelă între analizele eronate de acum un an, care dădeau ca sigură ocuparea Kievului în câteva zile, cu unele opinii vehiculate în aceste zile, care cer „planuri de pace”, îndemnând Ucraina să accepte concesii asupra suveranității și integrității sale teritoriale în schimbul acordului Kremlinului de a înceta ostilitățile.
Dar aceste „planuri de pace”, se bazează pe unele mituri care ar putea fi la fel de greșite ca analizele făcute înaintea invaziei ruse.
Primul mit - Ucraina nu-și poate recâștiga teritoriile
Kievul a infirmat deja aceste analize prin recuperarea unor teritorii aflate sub ocupația Rusiei, imediat după invazia din 24 februarie 2022: suburbiile Kievului până la Harkiv și Herson.
Ucrainenii, spune Landsbergis, au vointa de a lupta si o strategie eficientă de a recupera tot ce le apartine. Pe de altă parte, ritmul de sprijin occidental le împiedică capacitatea de a acționa mai rapid și în cele din urmă crește numărul victimelor.
Soluția? Mai multe arme, mai multe muniții, mai mult antrenament, subliniază ministrul, este o cale sigură către recuperarea completă a teritoriului ucrainean. Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, este nevoie de o strategie pe termen mai lung care să permită Ucrainei să împingă complet forțele ruse din țară, la granițele sale recunoscute internațional.
Al doilea mit - Rusia este invincibilă
Forțele ucrainene, după cum afirmă autorul, au un moral ridicat, comandanți competenți și acces la tehnologie mult superioară.
De asemenea, realitatea este că Occidentul - cu producția industriei sale de apărare încă la niveluri de pace - nu a început încă să-și arate capacitățile militare complete. Doar PIB-ul nominal nordic-baltic, luat împreună, este mai mare decât cel al Rusiei, iar fapte ca acestea ar trebui să formeze strategia Occidentului, nu narațiunea Moscovei că Rusia este egala NATO. Cheia, spune el, este modul de gândire, determinarea și voința politică.
Al treilea mit - Rusia își va epuiza forțele și va dori o înțelegere
Putin nu este pregătit să se mulțumească cu o pace corectă și de durată. La fel ca în 2008 și 2014, acest război încurajează și revanșismul rusesc, iar atunci când partenerii occidentali vorbesc despre o posibilă soluționare sau înghețare a conflictului, Kremlinul nu îl percepe ca pe o „renunțare”, ci ca pe un semn de oboseală al Occidentului.
În loc să conducă la pace, discuția constantă despre un sfârșit negociat al războiului nu face decât să-i mărească costul pentru Ucraina, dar și pentru aliații occidentali.
Prin urmare, acest război va trebui „rezolvat” pe câmpul de luptă, deoarece orice înțelegere care permite Moscovei să obțină câștiguri reale sau cel puțin percepute ar fi doar un răgaz înainte de următoarea fază a acestui război.
Al patrulea mit - Crimeea este o linie roșie pentru Putin
Lui Putin îi place să tragă linii în nisip și știe că Occidentul le va lua în serios, arat[ oficialul lituanian. În timpul acestui război, Putin a trasat în mod repetat noi linii roșii, ceea ce limitează viteza de luare a deciziilor în Occident.
Granițele convenite la nivel internațional, așa cum subliniază autorul, pot fi singura linie roșie, ceea ce înseamnă că Crimeea este Ucraina. Se presupune că împiedicarea Ucrainei să recupereze Crimeea nu l-ar împiedica niciodată pe Putin să tânjească după mai mult.
Al cincilea mit - poate exista coexistență cu Rusia lui Putin după încheierea războiului
Vladimir Putin și unii din Occident încă mai cred că „Rusia va fi în continuare acolo” după război și, prin urmare, plănuiesc deja la situația anterioară invaziei.
Cu toate acestea, înfrângerea Rusiei, crede el, nu ar trebui văzută ca o amenințare, ci ca o oportunitate de a construi o țară diferită, transformată, care să nu mai fie o amenințare pentru vecinii săi.
Al șaselea mit - toate războaiele se încheie cu negocieri
După cel de-al Doilea Război Mondial, țările europene nu și-au recâștigat teritoriile după un proces diplomatic cu regimul nazist - nu trebuie decât să ne imaginăm, spune el, conversația de la masa negocierilor cu Adolf Hitler la sfârșitul anului 1942, când acesta era blocat la Stalingrad, dar jumătate din Europa era încă ocupată.
Vladimir Putin și Valery Gerasimov
Landsbergis se întreabă dacă vreun acord de încetare a focului cu Rusia a adus vreodată o pace durabilă, dând exemplul Georgiei și a acordurilor de la Minsk. Memorandumul de la Budapesta din 1994, care a oferit Ucrainei garanții de securitate în schimbul renunțării la stocurile sale nucleare, s-a dovedit a fi o promisiune goală.
Prin urmare, așa cum spune șeful diplomației lituaniene, Rusia trebuie acum să fie învinsă militar și să nu primească nicio invitație la conferința de pace. Ucraina, pe de altă parte, ar trebui să fie acceptată în NATO de îndată ce sunt îndeplinite condițiile pentru că, după cum afirmă el, numai NATO poate oferi garanții reale de securitate.
Al șaptelea mit - țările baltice și Polonia vor să se răzbune pe Rusia
Războiul împotriva Ucrainei alimentează furia Kremlinului față de prăbușirea Uniunii Sovietice, iar planul imperialist răzbunător al Rusiei este o provocare existențială nu numai pentru Ucraina, ci și pentru toate statele limitrofe, inclusiv pentru Lituania.
La fel ca și Ucraina, Lituania dorește o pace dreaptă și de durată, iar dacă Ucraina este nevoită să facă compromisuri și să facă concesii, nu va aduce nici dreptate, nici pace.
"Securitatea lor este și securitatea noastră. Și numai victoria îl va opri pe Putin să ne atace din nou", a conchis ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
