Sistemele de apărare aeriană au interceptat o dronă ucraineană în regiunea Briansk din Rusia, în timp ce o rachetă sol-aer S-200 modificată ca armă ofensivă ar fi fost interceptată în regiunea Rostov, a informat Ministerul rus al Apărării, citat de TASS.
Guvernatorul regiunii Rostov, Vasiliy Golubev, a raportat pe canalul său de Telegram că sistemele de apărare aeriană au lovit cu succes ținte aeriene deasupra teritoriului regiunii, fără a deteriora obiectivele aflate la sol.
„În această noapte, a fost dejucată tentativa de atac terorist al regimului de la Kiev cu o dronă și o rachetă sol-aer S-200 reechipate ca armă de impact împotriva obiectelor de pe teritoriul Federației Ruse. Sisteme de apărare antiaeriană distruse, un vehicul aerian fără pilot deasupra teritoriului Regiunii Bryansk și rachete peste teritoriul Regiunii Rostov”, se arată în raport.
Rachetele antiaeriene, greu de doborât
S-200 este un sistem antiaerian, adică este destinat distrugerii țintelor aflate în zbor, nu atacurilor la sol. Tactica conversiei rachetelor pentru a putea lovi ținte terestre este folosită, cu eficacitate discutabilă, și de armata rusă, care a lansat rachete folosite de sistemul antiaerian S-300 împotriva țintelor ucrainene.
Totuși, rachetele folosite de sistemul S-200 ating viteze maxime de până la Mach 8 (peste 9.800 km/h), ceea ce le face extrem de dificil de distrus. Este posibil ca Patriot să poată intercepta astfel de rachete.
Probabil că Rusia lasă să se înțeleagă că dispune de capabilitățile necesare pentru a putea intercepta rachete care se deplasează cu viteze foarte mari, deși până acum ucrainenii au lovit de nenumărate ori ținte rusești, utilizând rachete GMLRS lansate de HIMARS, care zboară cu ”doar” aproximativ 3.000 de km/h. În aceste situații, singura soluție a rușilor pentru a încerca să neutralizeze loviturile cu HIMARS a fost utilizarea bruiajului (mijloacele de război electronic ale rușilor s-au dovedit în multe cazuri eficiente).
Sistemul antiaerian S-200
S-200, cunoscut și sub numele de SA-5 Gammon, este un sistem de rachete sol-aer (SAM) cu rază lungă de acțiune, la mare altitudine, dezvoltat de Uniunea Sovietică în anii 1960.
Scopul său principal a fost de a apăra zone mari împotriva bombardierelor de mare altitudine și a altor amenințări aeriene. Proiectilul a fost oficial acceptat în exploatare în 1966. De-a lungul timpului, numărul de sisteme și lansatoare S-200 a crescut, atingând un vârf de 130 de sisteme și până la 2.030 de lansatoare, în anii 80 - 90.
Sistemul de rachete constă dintr-o rachetă în două etape cu un sistem de ghidare radar semiactiv. Vine în diferite variante, inclusiv 5V21, 5V28 și 5V28V. Varianta 5V28V are o masă de 7.100 kg, o lungime de aproape 11 metri și o autonomie maximă de funcționare de 300 de kilometri cu o viteză maximă de Mach 8 (9.800 km/h).
Pe de o parte, implementarea unui S-200 modificat prezintă câteva avantaje potențiale. Sistemul de rachete S-200 are o rază de acțiune crescută, conceput inițial pentru a angaja ținte de mare altitudine, cum ar fi avioanele și rachetele balistice. Această capacitate de rază extinsă permite atacuri de la distanțe semnificative, oferind potențial un avantaj în atacarea activelor inamice în adâncul teritoriului lor. Am publicat deja un articol despre avantajele și dezavantajele unei astfel de conversii .
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
