"Sunt foarte îngrijorat. Mi-e teamă chiar pentru viitor, nu doar pentru poporul meu, ţara mea Serbia, ci şi pentru întreaga regiune", a declarat preşedintele sârb într-o lungă intervenţie pe un ton grav, dar fără să depăşească măsura.
Serbia, care a solicitat această reuniune cu sprijinul Rusiei, a reclamat un angajament sporit al ONU în dialogul iniţiat în 2012 de cele două părţi sub egida Uniunii Europene.
"Armata Kosovo va contribui la stabilitatea regiunii", "ea nu va fi niciodată o ameninţare", a promis preşedintele kosovar, Hashim Thaci. "Suntem pregătiţi pentru dialog" şi "dacă nu vom profita de acest moment istoric, toate părţile vor avea de suferit", a spus el.
În faţa celor doi lideri, cu o rară prezenţă comună în Consiliul de Securitate, membrii acestuia şi-au afişat divergenţele.
Denunţând "o încălcare de cea mai mare gravitate a Rezoluţiei 1244" din 1999 privind forţele de securitate autorizate în Kosovo, Rusia a agitat ameninţarea unei "situaţii care riscă să explodeze în orice moment". "Dacă vor pătrunde unităţi în zone sârbe, Belgradul le va apăra", a avertizat ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia.
Statele Unite şi-au reafirmat sprijinul lor pentru transformarea forţelor de securitate kosovare reprezentând toate comunităţile kosovare, în timp ce China le-a cerut celor două părţi să se abţină de la orice retorică alimentând tensiunile.
Într-o declaraţie difuzată înainte de a reuniune, membrii europeni ai Consiliului au lansat un apel la "dialog".
Este "esenţial" ca Serbia şi Kosovo să se angajeze să acţioneze pentru "un acord de normalizare complet şi juridic obligatoriu" şi să creeze "condiţiile care să permită reluarea cât mai curând posibil a dialogului facilitat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene", a precizat declaraţia lor.
Efectuând mai ales misiuni de apărare civilă, viitoarea armată a Kosovo (KSF) va fi însărcinată cu "asigurarea integrităţii teritoriale a ţării, apărarea proprietăţii şi intereselor Republicii Kosovo, susţinerea autorităţilor civile în caz de catastrofă şi participarea la operaţiuni internaţionale", potrivit legii kosovare adoptate vineri.
În prezent cu un efectiv de 2.500 de membri, numărul militarilor KSF va creşte la 5.000, plus 3.000 de rezervişti.
Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008 şi afirmă că este recunoscută de circa 115 ţări. Acest număr este contestat de Serbia care nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii al cărei control l-a pierdut după războiul din 1999 împotriva NATO.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
