Potrivit unui material publicat ieri de ziarul francez Le Figaro, deputatul Partidului Social Democrat din Germania a confirmat în raportul său anual publicat marți că "armatei germane îi lipsește… totul".
Armata germană, practic insuficient echipată, a suferit din cauza alocațiilor reduse. Dar această lipsă de compensare materială este depășită de lentoarea și slăbiciunile administrației germane, remarcă Eva Högel. Din cele 100 de miliarde de euro alocate, "nici un ban nu a fost cheltuit în favoarea forțelor germane". Högel face apel la transparență în guvern și critică dur Bundestagul care deține puterea asupra politicii de apărare a țării.
Raportul arată că, în timp ce creșterea recrutării în armata germană a ajuns cu greu la 12% în 2022, rata abandonului la șase luni după începerea serviciului militar a ajuns la peste 20% în unele unități. Cererile pentru a intra în armată au scăzut cu 8%, iar vârsta medie a crescut la 34 de ani, deoarece armata germană are o problemă cu atractivitatea în comparație cu alți angajatori.
Uniunea Creștin Democrată, care a însoțit politica de subfinanțare pentru armată dusă de fostul cancelar Angela Merkel în ultimii cincisprezece ani, a acuzat ieri noua coaliție (condusă de actualul cancelar Schulz) că "nu a făcut nimic într-un an" în sprijinul armatei, deși a promis imediat după invazia Rusiei în Ucraina că va face Bundeswehrul "pe deplin pregătit" printr-un efort ce va începe imediat și dura cel puțin opt ani.
Noul ministru german al Apărării, Boris Pistorius, numit după ce Christine Lambrecht a fost forțată să demisioneze în ianuarie, a cerut chiar suplimentarea cu aproximativ 10 miliarde de euro pentru armată. Acesta l-a concediat în urmă cu doar câteva zile pe șeful Bundeswehrului, generalul-maior Eberhard Zorn, căruia în mod oficial i s-a reproșat poziția manifestată față de războiul din Ucraina.
Același dezinteres politic și în România, dar cu mult mai puțini bani la dispoziție
Sursă foto: MApN Facebook
Deși educația și în general cultura politică la nivelul structurilor de conducere germane sunt apreciate și considerate deseori exemplare, se pare că acest lucru nu este întotdeauna suficient pentru a stăpâni tendințele puternice și exagerate pentru luptele politice interne, cărora le cad victime instituții vitale ale statului, precum Armata.
Dacă mai era nevoie, și păstrând proporțiile, situația din Germania poate reprezenta o lecție învățată pentru clasa politică din România.
Ca și în Germania, lipsa de preocupare sau chiar de înțelegere de către clasa politică a complexității problematicii apărării și tendința acesteia de a se degreva de responsabilitatea apărării naționale prin trimiterea la articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, conduc și în România la scăderea motivației tinerilor pentru intrarea în sistemul militar sau pentru rămânerea în acest sistem în cazul militarilor activi.
De asemenea, aceiași factori afectează și în România ritmul și calitatea înzestrării Forțelor Armate. În condițiile de insecuritate din zona Mării Negre și după șapte ani de la decizia de achiziție a sistemelor de apărare antirachetă Patriot, România are doar două sisteme în servicu (din șapte planificate), doar un sistem HIMARS (din trei planificate), ca să nu mai amintim de programul „Corveta multifuncțională” care prevedea construirea a patru corvete în România și modernizarea vechilor fregate T22R și care este blocat de aproape patru ani.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
