Printre aceste ipoteze se numără acapararea Arcticii printr-un atac cibernetic preliminar asupra Regatului Unit, acapararea de către Rusia a bazelor militare estoniene și, de exemplu, o încercare de acaparare a statelor baltice prin ruperea în prealabil a coridorului Suwalki care leagă Belarus și Kaliningrad.
Versiunea „scenariului arctic” aparține fostului șef al forțelor armate britanice, generalul David Richards. În cartea sa The Retreat from Strategy, el sugerează următorul început al celui de-al Treilea Război Mondial:
„2031. China și Rusia lansează un atac hibrid și cibernetic amplu asupra Regatului Unit. În același timp, au loc atacuri asupra conductelor subacvatice de gaze și petrol, sabotarea parcurilor eoliene și tăierea cablurilor de telecomunicații de pe fundul mării. Al treilea război mondial a început”.
Potrivit lui Richards, acțiunea militară ar putea începe în Arctica. Între 2020 și 2030, spune generalul David Richards, China și Rusia își extind în mod constant prezența și încercările de a controla Arctica prin investiții și o creștere accentuată a prezenței militare a forțelor lor armate în această regiune.
Iar la începutul anului 2031, Rusia ar putea anunța anexarea insulelor Svalbard. În cartea lui Richards, Rusia anunță în presa sa că „de acum înainte, Svalbard este considerată parte a Patriei-mamă”.
Aliații NATO s-ar confrunta atunci cu o dilemă strategică: să cedeze controlul asupra insulei Spitzbergen sau să invoce tratatul de apărare reciprocă și să lanseze un atac nuclear.
Financial Times, care analizează cartea, îndeamnă la a nu ignora scenariul descris în aceasta pe fondul evenimentelor recente, în special deteriorarea cablurilor subacvatice de fibră optică dintre Finlanda, Germania, Suedia și Lituania, un sabotaj suspectat a fi chinezesc.
În plus, ambasadorul SUA pentru Arctica, Michael Sfraga, a declarat recent că Statele Unite monitorizează îndeaproape acțiunile Rusiei și Chinei în Arctica, iar recenta lor cooperare militară în regiune trimite „semnale îngrijorătoare”.
Rusia are intenţia de a extinde bazele pe care le are în apropierea statelor baltice
Șeful serviciilor de informații militare din Estonia, colonelul Ants Kiviselg, spune că, dacă Rusia ar ataca Estonia pentru a pune presiune pe NATO, prima sarcină a unităților sale ar fi să preia baze militare estoniene sau aerodromuri pentru a instala acolo sisteme rusești de apărare aeriană.
Fără apărare aeriană, rușii din statele baltice ar fi ținte ușoare pentru avioanele de luptă de generația a cincea ale NATO, care pot ajunge foarte repede acolo.
De aceea, spun analiștii, armata lui Putin va încerca să transporte unități de apărare aeriană în locuri unde poate acoperi spațiul aerian al Mării Baltice, cum ar fi insulele Gotland sau Hiiumaa.
Acestea nu sunt unități ipotetice de răspuns rapid, ci eforturi rusești foarte reale - imagini recente din satelit arată dezvoltarea rapidă a infrastructurii la bazele militare rusești din apropierea frontierei estoniene.
După cum a relatat Voice of America, există informații privind intențiile Rusiei de a extinde bazele pe care le are în apropierea statelor baltice și a Finlandei, ca parte a reformelor militare pe care Moscova le derulează acum.
În plus, un studiu al analiștilor estonieni privind activitățile militare rusești din apropierea frontierelor nordice ale NATO susține că Rusia își construiește în mod activ infrastructura militară la granița cu Estonia și se pregătește pentru un război prelungit.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
