Relațiile dintre Paris și Berlin par la cel mai scăzut punct din ultimele decenii. Ședința comună de miniștri, care a fost deja amânată de două ori, s-a transformat într-un „prânz de lucru”. Țările nu se pot pune de acord atât cu privire la problemele energetice, cât și în privința celor militare.
Răspunsul la criza gazelor, adoptat de Berlin, a nemulțumit în mod special oficialii din Hexagon, care văd pachetul de subvenții, în valoare de 200 de mld de euro, drept un ajutor de stat mascat pentru firmele germane, ceea ce duce la o concurență neloială în UE.
O altă prăpastie dintre cele două state este abordarea problemelor ce țin de segmentul militar.
Când, în a treia zi de invazie rusă, Olaf Scholz a anunțat crearea unui fond de 100 de miliarde de dolari pentru modernizarea armatei sale și o creștere a cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB, Parisul a aplaudat, dar nu a întreprins nimic concret.
Franța întârzie să facă pași în direcția înlocuirii flotei sale de avioane franceze Rafale și Eurofighter prin programul SCAF (Système de Combat Aérien du Futur, adică „Future Air Combat System”).
Drept pentru care, la sfârșitul lunii martie, Olaf Scholz a anunțat intenția Germaniei de a cumpăra 35 de avioane de vânătoare americane F-35, punând astfel mari semne de întrebare privind șansele proiectului european.
Planul european de apărare aeriană, propus de Germania
La summit-ul european de la Praga din 29 august, Olaf Scholz a vorbit despre proiectul european „Scutul pentru cerul european” (European Sky Shield Initiative - ESSI)
Scutul s-ar putea baza, printre altele, pe sistemele de apărare antirachetă israeliene „Arrow 3”, sistemul Patriot, dar și pe dispozitivele germane IRIS-T SLM, de la Dielh Defence.
În următoarele două luni, 15 țări NATO (dacă asimilăm și Finlanda) și-au exprimat dorința de a adera la viitorul sistem de securitate, printre care Marea Britanie, Cehia, Norvegia, Ungaria sau România.
Țările semnatare ESSI îşi propun ca în primă instanţă să procure sisteme de apărare cu rază medie de acţiune, cum sunt cele "Patriot", produse de Statele Unite şi operate deja de multe ţări NATO, inclusiv România. Ulterior, ar putea fi achiziţionat şi un sistem precum cel dezvoltat de Israel și SUA "Arrow 3", capabil să doboare rachete intercontinentale şi chiar sateliţi.
Foto: Sistemul Patriot
Franța a stat departe. Palatul Elysee s-a limitat la avertismentul că acest lucru ar duce doar la o „cursă înarmărilor”. Desigur, Franța, ca singura țară din UE cu arme nucleare, are deja propria „garanție de securitate” și nu se grăbește să o completeze cu ceva.
Printre sistemele luate în discuție nu se numără și sistemul franco-italian MAMBA (SAMP/T - Sol Air Moyenne Range / Terrestre). De aici și faptul că nici Franța, nici Italia nu s-au alăturat inițiativei germane, remarcă publicația Opex360.
„Apărarea antiaeriană a continentului nostru este o problemă strategică, unită, cu multiple ramificații, care nu poate fi redusă la promovarea unei industrii naționale sau a unor industrii terțe în detrimentul suveranității europene”, a declarat Emmanuel Macron, făcând o aluzie străvezie la proiectul Germaniei.
Rămâne de văzut dacă SCAF, proiectul comun franco- germano-sapniol, pentru avionul viitorului, mai are vreo șansă, dincolo de declarațiile publice ale lui Macron.
„Cred că succesul proiectului european depinde parțial de echilibrul parteneriatului nostru și, în acest sens, sper că putem obține progrese decisive în următoarele săptămâni”, a spus Macron.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
