Inițiativa vine într-un moment în care Iranul se confruntă cu tensiuni tot mai mari cu Statele Unite în apele calde din sud, în special în strâmtoarea Ormuz, Golful Persic și Marea Oman și pare mai degrabă menită să atragă întreaga organizație de partea Teheranului, mai ales că unele din principalele state membre sunt ostile SUA.
Însă problema principală a inițiativei iraniene este că OCS se preocupă rareori de probleme maritime, iar mulți membri ai blocului au probleme inclusiv maritime bilaterale, precum India și Pakistan sau și India și China.
Prin urmare, este dificilă realizarea unui nou mecanism de securitate maritimă, deși "centura de securitate maritimă de la Shanghai" propusă ar avea ca scop doar protejarea căilor navigabile și comerțului dintre membrii OCS, după cum a declarat în aprilie ministrul iranian al apărării, Mohammad Reza Ashtiani, în timpul prezentării inițiativei la reuniunea organizației din India.
Cu o zi înainte de reuniune, oficialii americani au acuzat forțele iraniene că au confiscat un petrolier în Marea Omanului. Aceasta a venit ca răspuns la confiscarea de către Statele Unite în zilele anterioare a unui petrolier iranian.
Pe măsură ce tensiunile continuă să crească, atât Iranul, cât și Occidentul cresc activitatea maritimă în regiune. Pe 19 mai, comandanți de forțe navale britanici, francezi și americani au traversat strâmtoarea Hormuz la bordul unui distrugător american.
Anterior, Iran, Rusia și China au desfășurat exerciții navale comune în Marea Omanului în martie. Cele trei țări au organizat exerciții similare în 2022 și 2019. Foarte probabil și aceste activități militare au încurajat Teheranul să vină cu propunerea privind noua centură de securitate, fiind foarte clară intenția de a opune o forță semnificativă prezenței occidentale în regiune.
Prea multe probleme pentru o propunere prea fățișă
Există însă și probleme “tehnice” în interiorul OCS, care ar împiedica o astfel de inițiativă. Membrii OSC fără ieșire la mare precum Kârgâzstan și Tadjikistan nu au forțe navale. Marina kazahă este staționată exclusiv în Marea Caspică, cel mai mare bazin de apă interioară din lume, și niciuna dintre aceste țări nu are acces direct la oceanul planetar. Astfel, le va fi foarte dificil să coopereze cu OSC în orice problemă maritimă.
Carta OCS nu recunoaște dreptul de veto, dar deciziile se bazează pe unanimitate. Acest lucru permite statelor membre precum Kârgâzstan și Tadjikistan să se opună extinderii activităților OCS în zona maritimă. În plus, în organizație există state, precum Uzbekistanul Tadjikistanul, care nu agreează prea mult prezența Iranului în OCS și care s-au opus la un moment dat inclusiv acordării statutului de observator Teheranului.
De asemenea, abordarea iraniană ignoră faptul că New Delhi are un parteneriat strategic cu Washingtonul, ceea ce va reprezenta pentru mult timp o piedică în a transforma OCS-ul într-o inițiativă antioccidentală sau antiamericană.
În plus, perspectiva Iranului este în contradicție cu “poziția de neintervenție” a Organizației de Cooperare de la Shanghai. Această convenție face referire inclusiv la situații regionale în care statele membre sunt direct implicate. De exemplu, Rusia, membru fondator al OCS, este implicată în Siria, dar organizația nu joacă niciun rol în conflictul din țara arabă.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
