Marea Baltică, un ochi de apă relativ închis și puțin adânc situat în nordul Europei, a cunoscut o transformare radicală a semnificației sale strategice și geopolitice, în special în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia și a aderării ulterioare a Finlandei și Suediei la NATO.
Cândva o frontieră între Est și Vest, Marea Baltică devine din ce în ce mai mult un spațiu dominat de NATO, ceea ce din punct de vedere al Rusiei reprezintă provocări semnificative și necesită o recalibrare a priorităților strategice. Pentru NATO, acest spațiu consolidează un flanc nordic crucial, în timp ce pentru Rusia, acesta riscă să devină o fundătură strategică, complicând proiectarea puterii.
Marea Baltică este un „lac NATO”, a precizat în februarie șefului Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour. În 2023, Guillaume Lasconjarias, profesor la Universitatea Sorbona, se rezuma la a defini Marea Baltică ca „Mare Nostrum al NATO”, aminteşte publicația franceză Challenges.
La Russie peut-elle enflammer la mer Baltique ? Analyse du dispositif russe de la zone, avec des images satellites exclusives de @Maxar analysées par les algorithmes de Safran AI (ex-Preligens) https://t.co/FY39oTcjL2 pic.twitter.com/mI2SKt5ZiY
— Vincent Lamigeon (@VincentLamigeon) April 25, 2025
De când Finlanda și Suedia au aderat la NATO în 2023 și, respectiv, 2024, raportul de forțe din Marea Baltică, deja foarte favorabil Alianței Nord Atlantice, s-a deteriorat în mod incontestabil pentru Rusia. O privire pe hartă este suficientă pentru a înțelege de ce.
Peisajul strategic al Mării Baltice a fost fundamental modificat de extinderea NATO. Toate statele riverane, cu excepția Rusiei, sunt acum membre ale Alianței - Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Danemarca, Germania, Suedia și Finlanda - Marea Baltică a devenit practic o mare internă a NATO. Această unificare fără precedent oferă acum NATO mai multe avantaje strategice.
Odată cu aderarea Finlandei la NATO în 2023 și a Suediei în 2024, Marea Baltică a devenit tot mai mult o zonă maritimă dominată de NATO. Accesul la această mare semi-închisă trece prin strâmtorile daneze Oresund, Great Belt și Little Belt, puncte strategice de blocaj pe care Copenhaga și Stockholm le-ar putea închide teoretic în caz de conflict.
Accesul Rusiei la Marea Baltică este în prezent limitat la două puncte vulnerabile: enclava militară Kaliningrad și orașul Sankt Petersburg. Golful Finlandei, care duce la Sankt Petersburg, ar putea fi blocat în urma unor misiuni navale de minare sau de interceptare submarină efectuate de Finlanda și Estonia. În ciuda acestei izolări strategice, Rusia menține capacități militare considerabile în regiune.
Baza navală de la Baltiysk, sediul Flotei Baltice, găzduiește o forță navală diversă și semnificativă. Analiza imaginilor din satelit identifică aproximativ cincisprezece nave de război ancorate acolo. Printre acestea se numără o corvetă din clasa Buyan-M, echipată cu rachete de croazieră Kalibr cu o rază de acțiune de peste 1 500 de kilometri, capabilă să lovească ținte strategice.
Un submarin convențional de atac din clasa Kilo, specializat în războiul submarin de coastă, este, de asemenea, prezent. Forța include două distrugătoare: o navă din clasa Sovremenny pentru războiul antinavă și o navă din clasa Udaloy pentru războiul antisubmarin, fiecare echipată cu rachete grele și sisteme avansate de detecție.
Două corvete multirol din clasa Steregushchiy sunt ancorate alături de mai multe fregate din clasa Krivak, destinate să protejeze convoaiele și instalațiile de coastă. În plus, trei nave de desant din clasa Dyugon, două nave de sprijin din clasa Kashtan și o navă de patrulare pentru spargerea gheții din clasa Ivan Papanin au baza în port.
Sankt Petersburg, o bază navală crucială și al doilea oraș ca mărime al Rusiei, este situat la extremitatea estică a Golfului Finlandei. Marea Baltică rămâne poarta principală, relativ directă și fără gheață a Rusiei către Oceanul Atlantic și rutele maritime globale din teritoriile sale nord-vestice.
Ramificări geopolitice: O regiune pregătită pentru confruntare
Având în vedere că NATO controlează în prezent în mod eficient ieșirile din Marea Baltică, desfășurările navale ale Rusiei și accesul la mapamond sunt supuse unui control mai atent și unei potențiale interdicții în perioade de tensiune ridicată. Experții militari au observat că importanța strategică a menținerii unui acces neîngrădit prin strâmtorile daneze a devenit și mai critică pentru Rusia.
Facilitățile de la Baltiysk sunt protejate cu măsuri de apărare consolidate, inclusiv două sisteme de apărare aeriană camuflate, probabil Pantsir-S1, și o barieră plutitoare concepută pentru a contracara dronele de suprafață la intrarea în port. Aceste măsuri vizează prevenirea atacurilor cu drone, o amenințare demonstrată la 7 aprilie 2024, când corveta cu rachete Serpukhov a fost grav avariată de o operațiune a serviciului ucrainean de informații GUR.
Capacitățile aeriene rusești din regiune rămân active. În Kaliningrad, baza aeriană Chkalovsk găzduiește aproximativ douăzeci de avioane de luptă multirol Su-27, capabile să execute misiuni de superioritate aeriană și de interceptare la distanță mare. De asemenea, baza găzduiește ocazional avioane cisternă Il-78M, care extind raza operațională a avioanelor de luptă și a bombardierelor rusești.
În 2022, Chkalovsk a găzduit temporar și aeronave MiG-31K înarmate cu rachete hipersonice Kinjal, capabile să lovească ținte aflate la peste 2 000 de kilometri distanță. Baza aeriană Chernyakhovsk, mai puțin activă, găzduiește totuși mai multe baterii de rachete sol-aer S-300 și S-400, asigurând o acoperire aeriană densă pentru enclavă.
Dincolo de Kaliningrad, Rusia se bazează pe instalațiile sale nordice din peninsula Kola pentru a menține o acoperire strategică deasupra Mării Baltice. Imaginile radar ale bazei aeriene Olenya relevă o mare concentrare de bombardiere strategice Tu-95. Aceste aeronave, capabile să transporte rachete de croazieră nucleare sau convenționale, efectuează în mod regulat zboruri demonstrative deasupra Mării Baltice.
Având în vedere aceste capacități, statele de pe coasta Mării Baltice sunt îngrijorate de faptul că eforturile de război hibrid în curs ale Rusiei - bruiajul GPS, sabotarea infrastructurii submarine și urmărirea pe radar a aeronavelor NATO - ar putea escalada într-un conflict deschis. Raportul general de forțe rămâne nefavorabil Rusiei, care are doar unul sau două submarine în Marea Baltică, față de aproximativ zece submarine ale NATO, și câteva zeci de avioane de luptă față de aproape 400 operate de membrii NATO.
Cu toate acestea, potrivit serviciilor de informații militare daneze, dacă ostilitățile din Ucraina ar înceta, Rusia și-ar putea reorienta resursele militare spre vest în doar șase luni, reprezentând o eventuală amenințare pentru un stat baltic sau încercând să modifice echilibrul regional prin forță.
Sunt luate în considerare mai multe scenarii posibile. Unul dintre acestea presupune cucerirea coridorului Suwalki, o fâșie strategică care leagă Kaliningrad de Belarus și separă statele baltice de restul NATO. Un alt scenariu prevede lansarea de către Rusia a unei operațiuni navale pentru cucerirea a trei insule strategice: Gotland (Suedia), Bornholm (Danemarca) și arhipelagul Åland (Finlanda). Controlul acestor insule ar permite desfășurarea de sisteme de rachete antinavă și antiaeriene, creând o zonă de negare care ar împiedica întăririle NATO.
Experții anticipează în general o utilizare continuă și potențial intensificată a tacticilor de război hibrid de către Rusia în regiunea baltică. Aceste tactici ar putea include atacuri cibernetice care vizează infrastructura critică, campanii de dezinformare menite să semene discordie în rândul aliaților NATO și operațiuni secrete menite să destabilizeze statele membre.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
